Controverse și răspunsuri oficiale
Zeci de mii de oameni din mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, iar centrala electrică de la Brazi, operată de OMV Petrom și care acoperă aproximativ 10% din producția națională de energie, a fost oprită din cauza debitului scăzut al apei tehnologice și a restricțiilor de apă. Potrivit companiei OMV Petrom, această situație a fost generată de problemele cu alimentarea cu apă din sistemul gestionat de Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova). "Aceasta este o situație critică care necesită soluții imediate", a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 2 decembrie 2025.
ESZ Prahova reacționează la aceste acuzații, afirmând că există „afirmații false, manipulări și încercări deliberate de deturnare a atenției” legate de situația alimentării cu apă din județ. Într-un comunicat de presă, operatorul a subliniat că dorește să clarifice public cauzele reale ale problemelor din sistem, insistând că nu poartă responsabilitate pentru criza actuală. "Aceste acuzații sunt mincinoase și nefondate", se arată în declarația ESZ Prahova.
Conform Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), responsabilitatea pentru problemele apărute în sistemul de alimentare revine în întregime ESZ Prahova. ANAR a informat operatorul încă de la sfârșitul lunii octombrie despre riscul de creștere a turbidității în timpul lucrărilor de decolmatare, menționând că operatorul trebuia să asigure alimentarea stației Voila din bazinul de apă curată Lunca Mare. "Din păcate, conducta de aducțiune aflată în exploatarea operatorului este avariată", a declarat un purtător de cuvânt al ANAR.
Problemele de alimentare cu apă brută ar putea continua în următoarele șase luni, conform estimărilor ANAR, care a avertizat că intervențiile necesare la barajul Paltinu nu pot fi realizate din cauza nivelului ridicat al apei. "Fără acțiuni urgente, situația se va agrava", a subliniat ANAR.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a solicitat marți demiterea directorilor Administrației Bazinale Buzău-Ialomița și ai ESZ Prahova, considerându-i responsabili pentru criza apei. Buzoianu a declarat că aceștia ar fi trebuit să informeze Ministerul Mediului și populația despre riscurile întreruperii alimentării cu apă, având în vedere avariile de la Barajul Paltinu.
ESZ Prahova a replicat, argumentând că deciziile eronate ale ANAR și Ministerului Mediului sunt principalele cauze ale crizei apei. "Situația actuală nu a fost generată de ESZ Prahova, ci este rezultatul direct al deciziilor hazardate și greșite ale Administrației Naționale 'Apele Române' și ale Ministerului Mediului, care au dispus scăderea nivelului apei din Barajul Paltinu", se arată în comunicatul operatorului.
De asemenea, ESZ Prahova a menționat că fenomenele meteo recente, care au provocat precipitații masive, au generat o turbiditate extrem de ridicată a apei brute, imposibil de gestionat în regim normal de exploatare. "Niciun operator din România nu poate asigura o tratare normală în condiții de turbiditate extremă provocată de fenomene naturale violente", a afirmat ESZ Prahova.
În plus, operatorul a subliniat că infrastructura de apă pe care o gestionează este veche de peste 50 de ani și se află în patrimoniul public al statului, ceea ce limitează capacitatea sa de a efectua investiții majore. "Conform contractului de operare, ANAR este responsabilă de reparațiile capitale, iar ESZ Prahova se ocupă doar de întreținerea curentă", au explicat reprezentanții companiei.
În ciuda acestor declarații, ministrul Mediului a reiterat că responsabilitatea pentru criza apei nu poate fi ignorată. "Trebuie să ne concentrăm pe soluții, nu pe căutarea de vinovați. Este esențial ca autoritățile să colaboreze pentru a rezolva această situație", a declarat Buzoianu.
În concluzie, criza apei din județele Prahova și Dâmbovița subliniază complexitatea gestionării resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice și al infrastructurii învechite. Următorii pași includ evaluarea responsabilităților fiecărei instituții implicate și implementarea unor măsuri imediate pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă a populației.
În acest sens, transparența în comunicarea deciziilor și acțiunilor întreprinse este esențială pentru restabilirea încrederii în sistemul de alimentare cu apă din județele afectate.