Măsuri de urgență adoptate
Criza apei din județul Prahova a dus la suspendarea temporară a internărilor în spitalele din zonă, conform declarațiilor lui Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății. În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 3 decembrie 2025, acesta a afirmat că "un spital care nu beneficiază de apă este un spital nefuncțional", subliniind gravitatea situației actuale. La acest moment, 378 de pacienți sunt internați în cele cinci spitale afectate, iar personalul medical numără 1.260 de angajați, ceea ce face ca măsurile de urgență să fie cu atât mai necesare pentru a preveni o eventuală criză sanitară.
Suspendarea internărilor este o măsură de alertă, iar ministrul a precizat că spitalele din București, inclusiv Spitalul Universitar, Spitalul Floreasca și Spitalul de Urgență pentru Copii, au fost pregătite să primească pacienți transferați în caz de urgență. "Până luni, aceste unități vor avea rezervate un număr de cinci paturi din zona chirurgicală și cinci paturi din zona nechirurgicală pentru județul Prahova", a declarat Rogobete.
Criza apei potabile a început pe 28 noiembrie 2025, afectând 12 localități din județul Prahova, printre care Câmpina, Cornu și Breaza. La început, zeci de mii de locuitori au rămas fără apă la robinet, iar ulterior, situația s-a agravat și în județul Dâmbovița, în special în orașul Moreni. Cauza principală a fost turbiditatea extrem de ridicată a apei din Barajul Paltinu, provocată de ploile abundente care au adus nisip și nămol.
Potrivit Ministerului Sănătății, această criză a generat îngrijorări la nivel național, iar autoritățile sunt nevoite să ia măsuri rapide pentru a evita o amplificare a problemelor de sănătate publică. De asemenea, ministrul a subliniat că nu se ia în calcul închiderea spitalelor, ci că se încearcă găsirea de soluții temporare pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale.
În contextul acestei crize, directorul general al Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, Bogdan Chițescu, a declarat că nu a fost informat despre riscul ca peste 100.000 de oameni să rămână fără apă. Cu toate acestea, el a admis că turbiditatea apei a crescut exponențial vineri, ceea ce a dus la imposibilitatea de a furniza apă potabilă. Chițescu a subliniat că au fost efectuate intervenții rapide, dar că viitura, care a avut loc în acea noapte, a agravat situația.
Criticile au fost aduse și către Ministerul Mediului, Diana Buzoianu cerând demisia celor responsabili. Chițescu a afirmat că nu a existat un scenariu care să prevadă o astfel de criză și că, în ciuda solicitărilor, nu s-a putut furniza apă menajeră neconformă, din motive de siguranță. Aceasta a generat frustrare în rândul populației, care a cerut soluții imediate pentru a putea avea acces la apă, chiar și în condiții improprii.
În concluzie, criza apei din Prahova a generat măsuri urgente din partea autorităților, care se luptă să restabilească aprovizionarea cu apă potabilă. Asigurarea unui acces continuu la servicii medicale devine o prioritate, iar autoritățile locale și centrale sunt în alertă pentru a evita o deteriorare suplimentară a situației.
Rămâne de văzut cum vor reacționa instituțiile responsabile și ce măsuri vor fi implementate pentru a răspunde nevoilor populației afectate.