Criza apei în Prahova
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat miercuri, 3 decembrie 2025, la Digi24, că operatorul de apă ESZ Prahova era conștient de riscurile de creștere a turbidității în apa furnizată din Lacul Paltinu. Aceasta a subliniat că problemele din aprovizionarea cu apă afectează 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița, și a cerut demisia directorilor Administrației Bazinale de Apă Buzău - Ialomița și ai ESZ Prahova. "Operatorul de apă știa că există riscul de creștere de turbiditate, adică apa să nu mai fie la fel de clară. Ambele autorități sunt vinovate, motiv pentru care am cerut demisia ambilor directori", a declarat Buzoianu.
Ministrul Mediului a precizat că, deși a solicitat demisia, nu are competența legală de a demite directorii instituțiilor implicate. "Există niște atribuții foarte partajate. E adevărat că sunt în subordinea Ministerului Mediului, dar nu am, de exemplu, atribuții pentru a da afară directori de la nivelul administrațiilor bazinale locale sau de la operatorul economic, care este o companie deținută integral de către Apele Române", a completat Buzoianu.
În contextul acestei crize, ESZ Prahova a emis un comunicat în care susține că responsabilitatea pentru problemele de calitate a apei revine autorităților centrale, în special ANAR și Ministerului Mediului. Operatorul a subliniat că infrastructura pe care o folosește este veche și că nu are dreptul legal să o modernizeze. "Căutarea unor vinovați în interiorul societății este o acțiune de dezinformare menită să acopere responsabilități reale ale altor instituții", se arată în comunicatul ESZ Prahova.
Situația de la Paltinu nu este singulară, iar comparativ cu evenimentele din 2023, când a avut loc o criză similară în alte regiuni, impactul asupra comunităților afectate este semnificativ. Experți din domeniu, precum conf. univ. dr. Alina Ionescu de la Universitatea din București, consideră că aceste crize sunt rezultatul unei gestionări ineficiente a resurselor de apă și a infrastructurii învechite.
În plus, se ridică întrebări cu privire la transparența deciziilor luate de autoritățile locale și centrale. Criticii, inclusiv organizații de mediu, subliniază că lipsa de responsabilitate și de acțiune proactivă poate duce la o deteriorare și mai mare a calității apei. Aceștia cer reforme majore în gestionarea resurselor de apă, pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Pe de altă parte, reprezentanții PSD au respins acuzațiile aduse de Buzoianu, argumentând că politicile de apă au fost implementate în conformitate cu reglementările europene. Aceștia subliniază că problemele actuale sunt rezultatul unei moșteniri de ani de zile în ceea ce privește infrastructura de apă.
Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2024, doar 58% din populația României are acces la apă potabilă de calitate, iar acest lucru evidențiază necesitatea urgentă de reformă în sectorul apei. În acest context, ministerul Mediului se confruntă cu provocarea de a implementa soluții durabile și eficiente.
În concluzie, criza apei din Prahova subliniază fragilitatea sistemului de aprovizionare cu apă din România și nevoia de responsabilitate din partea autorităților. Următorii pași ar trebui să includă o evaluare detaliată a infrastructurii și a managementului resurselor de apă, precum și implicarea activă a comunităților în procesul de decizie.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a evita repetarea unor astfel de crize în viitor.