Mesaj de condoleanțe și tăcere locală
Nicușor Dan, primarul Capitalei, a transmis marți, 2 decembrie 2025, un mesaj de condoleanțe pentru victimele inundațiilor devastatoare din Asia, menționând impactul tragic asupra oamenilor din India, Indonezia, Malaezia, Sri Lanka, Thailanda și Vietnam. "Gândurile mele se îndreaptă către toți oamenii afectați de inundațiile devastatoare din India, Indonezia, Malaezia, Sri Lanka, Thailanda și Vietnam. Transmit cele mai sincere condoleanțe familiilor victimelor și urez putere echipelor de salvare, sperând că eforturile lor vor salva cât mai multe vieți", a declarat Dan. Acest mesaj vine în contextul în care sute de oameni au murit în urma acestor evenimente catastrofale, iar în Indonezia, numărul morților a ajuns la 303, cu 279 de persoane dispărute, conform datelor oficiale locale.
Între timp, în România, criza apei afectează peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița, unde distribuția apei a fost oprită din cauza turbidității ridicate a apei din barajul Paltinu. Această situație are un impact semnificativ asupra producției de energie electrică, centrala OMV de la Brazi, care generează 10% din energia națională, fiind închisă. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că furnizarea apei a fost oprită la cererea furnizorului Apele Române, iar reluarea acestui serviciu ar putea avea loc cel mai devreme pe 8 decembrie.
Criticii subliniază că, în ciuda gravității crizei apei, Nicușor Dan nu a menționat această problemă în declarațiile sale publice recente. Deși a participat la evenimente locale pe 1 Decembrie, el nu a abordat situația critică a locuitorilor din Prahova și Dâmbovița. Această omisiune a stârnit îngrijorări în rândul cetățenilor, care se confruntă cu lipsa apei potabile și cu consecințele acesteia asupra vieții de zi cu zi.
Conform datelor furnizate de INS, în 2025, peste 100.000 de români din aceste județe se confruntă cu o criză acută de apă, ceea ce afectează nu doar consumul domestic, ci și activitățile economice și producția de energie. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât România a trecut printr-o secetă severă în anii anteriori, iar infrastructura de apă potabilă rămâne vulnerabilă la astfel de fenomene extreme.
Comparativ cu inundațiile devastatoare din Asia, care au dus la moartea a zeci de mii de oameni și la strămutarea a milioane, criza apei din România nu stârnește aceeași reacție internațională sau atenție din partea autorităților. În Sri Lanka, de exemplu, inundațiile recente au dus la cel puțin 410 decese și aproape 1,5 milioane de sinistrați, conform Agenției locale pentru gestionarea dezastrelor. Aceasta este considerată cea mai gravă catastrofă naturală din Sri Lanka de la tsunamiul din 2004.
De asemenea, ploile torențiale și alunecările de teren din Asia de Sud-Est au generat cantități record de precipitații, cu zone întinse afectate în Indonezia, Thailanda, Malaezia și alte țări. Conform analizei Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA, precipitațiile din noiembrie 2025 au fost cele mai mari înregistrate din 2012 încoace, ceea ce subliniază gravitatea schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra comunităților vulnerabile.
Între timp, în România, autoritățile locale își aruncă vina unii asupra altora, fără a găsi soluții rapide pentru a rezolva criza apei. Criticii subliniază că este esențial ca autoritățile să comunice eficient și să ia măsuri imediate pentru a asigura accesul la apă potabilă tuturor cetățenilor. De asemenea, este nevoie de o evaluare detaliată a infrastructurii pentru a preveni astfel de crize în viitor. Acest lucru este cu atât mai important în contextul în care România se confruntă cu o creștere a cererii de apă și cu provocările legate de schimbările climatice.
În concluzie, criza apei din Prahova și Dâmbovița subliniază problemele sistemice cu care se confruntă România în gestionarea resurselor de apă. Este imperativ ca autoritățile să acționeze rapid și decisiv pentru a restabili furnizarea apei și pentru a preveni alte crize similare în viitor.
De asemenea, un dialog mai deschis și mai transparent între autoritățile locale și cetățeni ar putea contribui la soluționarea acestor probleme critice.