Acuzații și conexiuni
Monica Hunyadi, care a călătorit cu avioane private plătite de compania Nordis, ocupă o funcție de conducere în compania de stat Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, informează G4Media. Potrivit surselor, Hunyadi a fost implicată în zboruri care au inclus și lideri politici, iar acum se află în centrul unor acuzații grave legate de gestionarea crizei apei din Prahova.
De la începutul lunii decembrie 2025, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat oficial ESZ Prahova și Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa de neglijență în gestionarea informațiilor legate de operațiunea de curățare a bazinului de acumulare Paltinu. "Este inadmisibil ca o instituție de stat să nu informeze corect atât autoritățile locale, cât și populația despre riscurile pe care le presupune această operațiune", a declarat Buzoianu, subliniind gravitatea situației provocate de lipsa de comunicare.
Conform Ministerului Mediului, peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, inclusiv școli și spitale care nu au putut funcționa corespunzător. De asemenea, OMV Petrom a fost nevoit să oprească centrala electrică de la Brazi, care asigură aproape 10% din consumul zilnic de energie electrică. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la responsabilitatea instituțiilor implicate în gestionarea resurselor de apă.
Hunyadi, care a călătorit în 2022 cu avioane private închiriate de Nordis, a obținut în 2024 venituri de la trei companii de stat, incluzând un salariu de la ESZ Prahova și indemnizații de membru în consiliile de administrație ale Electrificare CFR și Autorității de Siguranță Feroviară Română. Această interconectare între funcțiile sale publice și companiile private ridică întrebări despre posibilele conflicte de interese.
Criticii susțin că aceste legături reprezintă un exemplu de nepotism și că este imperativ ca autoritățile să investigheze cu seriozitate modul în care resursele publice sunt gestionate. "Este crucial ca cetățenii să aibă încredere că cei care îi conduc iau decizii în interesul lor, nu în interesul unor afaceri private", a declarat un expert în administrație publică de la Universitatea din București.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea resurselor de apă, iar incidentele recente sugerează că există o nevoie urgentă de reforme structurale. De exemplu, în Germania, procedurile de comunicare între autoritățile de mediu și cele locale sunt bine stabilite, ceea ce ajută la prevenirea unor crize similare.
În concluzie, criza apei din Prahova scoate la iveală nu doar deficiențele în gestionarea resurselor de apă, ci și legăturile controversate dintre funcționarii publici și companiile private. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri imediate pentru a restabili încrederea publicului și pentru a asigura transparența în procesele decizionale.
Următorii pași ar trebui să includă o anchetă detaliată asupra responsabilităților instituțiilor implicate și revizuirea legislației privind transparența în gestionarea resurselor publice.