Impactul vremii de iarnă
Episodul de răcire bruscă din luna noiembrie 2025, care a adus primele ninsori în mai multe orașe din țară, readuce în atenție vortexul polar, despre care meteorologii anunță că se va slăbi în perioada următoare, favorizând pătrunderea aerului rece spre România. Profesorul Lucian Sfîcă de la Universitatea București a explicat la Antena 3 CNN că acest vortex nu este un fenomen izolat, ci o componentă permanentă a atmosferei ce influențează în mod obișnuit iernile din fiecare an.
Profesorul universitar Lucian Sfîcă a explicat că vortexul polar nu reprezintă un fenomen punctual, ci o stare a atmosferei din regiunea polară, definită de distribuția presiunii atmosferice în straturile înalte ale troposferei. El a precizat că această structură este influențată de succesiunea anotimpurilor, extinzându-se iarna către latitudini temperate din cauza răcirii intense generate de nopțile polare prelungite.
Potrivit specialistului, în timpul verii vortexul din emisfera nordică se retrage spre zona polară și devine mai puțin coerent, putând fi fragmentat din cauza încălzirii extinse a emisferei. În același timp, vortexul polar din emisfera sudică se extinde, într-un proces descris de profesor ca un „dans perpetuu” care se repetă an de an.
Profesorul Lucian Sfîcă a arătat că un vortex polar mai compact, menținut strâns în jurul Polului Nord de anumite tipare atmosferice, poate favoriza ierni blânde în regiunile temperate. În alte situații, când vortexul devine „dezlânat”, masele de aer rece pot avansa către latitudini medii, generând ierni mai aspre, însă această variabilitate nu poate fi anticipată cu mult timp înainte.
El a explicat că, atunci când vortexul nu mai rămâne izolat în zona polară și coboară spre latitudini temperate, temperaturile scad în regiunile afectate, iar aerul cald poate avansa dinspre Tropice către Arctica. Aceste schimbări fac parte din dinamica obișnuită a sezonului rece, dar nu permit predicții sigure pe termen lung, motiv pentru care discuțiile despre o iarnă autentică sau despre spargerea vortexului polar rămân speculative.
Profesorul Lucian Sfîcă a precizat că un vortex polar dezorganizat nu determină automat o iarnă grea în România, deoarece aerul rece poate ocoli regiunea și se poate distribui către alte zone ale emisferei nordice. El a arătat că un vortex compact favorizează ierni mai blânde în anumite regiuni, în timp ce unul dezlânat poate produce episoade de frig intens în Siberia, America de Nord sau Europa.
Specialistul a explicat că severitatea iernii depinde de poziționarea porțiunilor de aer rece rezultate din „spargerile” vortexului, lucru care nu poate fi estimat cu precizie din timp. Potrivit acestuia, România poate ajunge fie în zona foarte rece, fie în cea neobișnuit de caldă, iar discuțiile despre evoluția vortexului rămân limitate de imposibilitatea de a-i cunoaște faza exactă și traseul aerului rece.
Vortexul polar nu este o anomalie, ci o parte integrantă a circulației atmosferice la scară planetară. Este o zonă vastă de aer foarte rece care se rotește în jurul unuia dintre poli (Nord sau Sud), la altitudini mari, fiind menținut de contrastul mare de temperatură dintre regiunile polare și cele tropicale. Meteorologii disting în general două componente: vortexul se formează și se întărește în fiecare iarnă, când zona polară se răcește puternic.
Starea vortexului polar influențează traiectoria curenților de altitudine (jet stream) și modul în care masele de aer rece sau cald se deplasează între latitudini. Un vortex puternic și compact tinde să mențină aerul foarte rece aproape de Polul Nord, ceea ce ar putea favoriza ierni mai blânde în Europa. În schimb, un vortex slăbit sau fragmentat permite aerului rece să „evadeze” mai ușor către latitudini medii, inclusiv România.
Impactul asupra vremii din România și din restul Europei depinde de modul în care se rearanjează sistemele de presiune și curenții de altitudine. Vortexul polar slăbit (cum pare că este în acest an) crește probabilitatea de episoade reci în anumite regiuni, dar nu garantează apariția unui val de frig extrem în România.
Vortexul polar face parte din circulația atmosferică obișnuită a sezonului rece, iar existența sa nu este un motiv de îngrijorare. România are un climat temperat-continental, iar valurile de frig, gerul, episoadele cu temperaturi sub −10 °C sau −15 °C iarna sunt fenomene normale. Prezența lor nu contrazice tendințele climatice pe termen lung.
O eventuală slăbire sau deformare a vortexului nu implică în mod automat temperaturi record și poate avea efecte diferite de la o regiune la alta.