Reforma companiilor de stat urgentă
După un an de mandat în funcția de comisar european și vicepreședinte al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu a făcut un bilanț amplu al priorităților României în relația cu Bruxelles-ul. Într-un interviu pentru G4Media, oficialul european a vorbit despre alocările financiare pentru țara noastră, reforma companiilor de stat, programele sociale și educaționale, dar și despre obiectivele pentru următorul an. Potrivit Roxanei Mînzatu, România a pierdut o parte din fondurile anticipate prin mecanismul SAFE pentru apărare, alocarea fiind redusă de la 21 la 16,7 miliarde de euro din cauza deficitului bugetar ridicat. "Este adevărat că, din cauza deficitului mare, alocarea pentru România s-a redus de la 21 de miliarde la 16,7 miliarde, totuși România are a doua cea mai mare alocare, după Polonia, iar condițiile de împrumut vor fi standard pentru toate țările", a explicat Mînzatu. Ea a subliniat însă că Bucureștiul a reușit să adapteze cu succes Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la realitatea curentă, asigurând folosirea integrală a fondurilor nerambursabile.
O altă temă prioritară, conform vicepreședintelui CE, este restructurarea companiilor de stat. "Ministrul Pîslaru spunea că reforma companiilor de stat este o urgență de bun simț. Restructurarea trebuie făcută imediat, deoarece aceste companii înghit fonduri care ar putea fi redirecționate în alte părți unde e nevoie reală de ele", a declarat Mînzatu. Oficialul european a apreciat reactivarea Comitetului Național pentru Reforma Companiilor de Stat și a punctat că jaloanele PNRR legate de restructurare condiționează accesul la fonduri europene.
Educația și competențele populației sunt alte priorități esențiale pentru România. Comisarul a atras atenția asupra deficitului de competențe de bază și digitale: "Scăderea rezultatelor PISA arată că setul de competențe de bază se erodează, ceea ce subminează atât capacitatea de inserție profesională, cât și coeziunea socială pe termen lung. 74% dintre elevii români nu au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 43%". În acest context, Roxana Mînzatu a subliniat importanța programului Erasmus+, pe care îl consideră "scutul democrației noastre", propunând o majorare cu 50% a bugetului pentru următorul cadru financiar, pentru a permite accesul inclusiv elevilor din zone vulnerabile.
În următorul an, comisarul european va susține România pentru creșterea ratei de ocupare și reducerea deficitului de competențe, promovând incluziunea tinerilor, femeilor, persoanelor cu dizabilități și romilor pe piața muncii. De asemenea, va urmări implementarea programului Uniunea Competențelor și a pilotului "Garanția Competențelor", destinat recalificării angajaților din sectoare aflate în tranziție, precum industria auto. Roxana Mînzatu a menționat că alocarea propusă pentru România în bugetul multianual al UE, de circa 60 de miliarde de euro, trebuie apărată de București în negocierile cu Consiliul și Parlamentul European.
În plus, PNRR rămâne un obiectiv-cheie, cu accent pe finalizarea proiectelor deja începute și utilizarea integrală a celor 13 miliarde de euro din componenta de grant.