Declin demografic alarmant
Conform unei lucrări recente a Institutului Național de Statistică (INS), intitulată "Proiectarea populației active a României la orizontul anului 2080", se estimează că populația României ar putea scădea cu peste 3,4 milioane de persoane până în 2080, comparativ cu 2025. Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, a declarat: "Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populației, evoluțiile fertilității, mortalității și migrației sunt dificil de anticipat, dar această publicație oferă o imagine riguroasă asupra evoluției populației României".
Potrivit raportului, varianta constantă, considerată "varianta reper", arată că populația României ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane în 2080. Într-un scenariu optimist, scăderea ar fi de aproximativ 1,923 milioane, adică 10,1% din populația actuală. Această scădere a populației active, de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 și 6.535.000 persoane în 2080, corespunde unei reduceri de 21,3% până la 27,4%.
Analiza detaliată a INS, coordonată de Silviu Vîrva și scrisă de experți precum Silvia Pisică și Ruxandra Moldoveanu, subliniază importanța acestor proiecții pentru fundamentarea politicilor publice și strategii economice și sociale. Proiecțiile demografice sunt esențiale pentru anticiparea schimbărilor din structura populației și pentru adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societății.
Scenariul optimist sugerează o evoluție favorabilă a natalității și mortalității, dar chiar și așa, tendința generală rămâne una de reducere a populației active. Regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est se confruntă cu cele mai mari scăderi, de peste 40%, în timp ce București-Ilfov și regiunile Centru și Nord-Est prezintă o dinamică mai echilibrată.
Dintre persoanele ocupate, se estimează o scădere de la 7.853.000 în 2024 la valori cuprinse între 5.722.000 și 6.196.000 în 2080. Aceasta se traduce printr-o diminuare semnificativă, între –21,1% și –27,1%, în funcție de scenariul de proiecție. Regiunile cele mai afectate sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, unde se preconizează pierderi semnificative ale forței de muncă.
De asemenea, raportul de dependență economică va crește, ceea ce indică o presiune mai mare asupra sistemului de protecție socială. În anul 2024, acest raport era de 1.413‰, iar estimările sugerează că va ajunge între 1.511‰ și 1.762‰ până în 2080. Politicile active de stimulare a participării pe piața muncii devin astfel imperative.
Populația rezidentă a României a fost de 19.036.000 locuitori la 1 ianuarie 2025. Deși s-a observat o ușoară revigorare în perioada 2023-2024, soldul migrației internaționale continuă să afecteze negativ sporul natural. În 2024, au fost înregistrați 142.600 de născuți-vii și o rată a natalității de 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori.
Migrația internațională a avut un impact semnificativ asupra populației, cu un maxim de 544.100 de emigranți în 2007, an în care România a aderat la Uniunea Europeană. De atunci, numărul emigraților a fluctuat, dar se menține la niveluri ridicate. În 2023, 239.200 de persoane au emigrat, iar în 2024, cifra a fost de 229.200. Aceste date subliniază necesitatea unor politici eficiente pentru a contracara acest trend descendent al populației.
În concluzie, proiecțiile demografice pentru România sugerează o scădere alarmantă a populației active și ocupate. Aceste tendințe impun o revizuire a politicilor publice pentru a răspunde provocărilor demografice și economice viitoare.
Autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri active pentru a stimula natalitatea și a atrage forța de muncă în regiunile afectate, asigurând astfel un viitor mai stabil pentru România.