Reguli stricte pentru călugărițe
Trei călugărițe austriece octagenare care au fugit dintr-un azil de bătrâni au primit permisiunea să se întoarcă la mănăstirea lor din Alpi, dar cu o condiție strictă: să renunțe la rețelele de socializare. Conform unui raport al BBC din 29 noiembrie 2025, surorile Bernadette, Regina și Rita, ultimele călugărițe de la mănăstirea Kloster Goldenstein, au fost transferate în 2023 din mănăstire într-o pensiune pentru slujitoare în vârstă, împotriva voinței lor. "Este inacceptabil să fim tratați astfel", a declarat sora Bernadette într-o declarație publicată.
Cele trei călugărițe au devenit cunoscute pe internet, având peste o sută de mii de urmăritori pe Instagram, unde au postat imagini cu viața lor de zi cu zi. După ce au reușit, în septembrie 2025, să se mute înapoi la mănăstirea lor, au provocat o reacție furioasă din partea oficialilor Bisericii, care le-au îndemnat să se întoarcă la azil, susținând că viața într-o clădire goală le-ar putea pune în pericol sănătatea.
Potrivit purtătorului de cuvânt al episcopiei, Harald Schiffl, călugărițele pot rămâne în mănăstire, dar trebuie să respecte anumite condiții. "Este o chestiune de siguranță și sănătate", a afirmat Schiffl. De asemenea, el a subliniat că călugărițele trebuie să se asigure că partea închisă a mănăstirii nu va mai fi accesibilă persoanelor care nu aparțin ordinului. În schimb, li se va oferi îngrijire medicală și sprijin spiritual.
Povestea călugărițelor a generat un interes enorm, susținătorii lor oferindu-le alimente și electricitate, dar și promovându-le activitatea pe rețelele sociale. "Ne bucurăm că putem să ne exprimăm liber", au declarat surorile în diverse interviuri. Totuși, ele sunt nemulțumite de condițiile impuse, considerându-le ca o formă de reducere la tăcere.
Călugărițele și-au petrecut majoritatea vieții la Schloss Goldenstein, un loc cu o istorie îndelungată ca mănăstire și școală. În 2022, clădirea a fost preluată de Arhiepiscopia Salzburgului, iar comunitatea călugărițelor a fost dizolvată oficial în anul 2024. De la acea dată, surorile au avut drept de ședere pe viață, atâta timp cât sănătatea lor le permite. Totuși, în decembrie 2023, au fost mutate într-un azil catolic, unde s-au simțit nefericite, motiv pentru care au decis să fugă pentru a-și relua viața la mănăstire.
În prezent, cele trei surori nu și-au dat încă acordul pentru condițiile propuse de Biserică. "Acum depinde de ele să decidă", a declarat Harald Schiffl. De asemenea, conform unei declarații recente, călugărițele nu vor mai avea dreptul să solicite consiliere juridică, ceea ce a fost criticat ca o măsură nedreaptă. În ciuda dificultăților, surorile rămân hotărâte să își protejeze stilul de viață și libertatea de exprimare, chiar și în fața presiunilor externe.
Cu toate acestea, viața lor a fost marcată de schimbări și provocări, iar sprijinul comunității a fost esențial pentru a le susține în această luptă. Deși condițiile de viață la mănăstire sunt acum subiect de negociere, dorința călugărițelor de a-și trăi viața în conformitate cu valorile lor spirituale rămâne neschimbată. Într-un context mai larg, povestea lor ridică întrebări despre drepturile persoanelor vârstnice și despre cum instituțiile religioase gestionează nevoile și cererile acestora.
În concluzie, situația călugărițelor din Alpi subliniază complexitatea relațiilor dintre individ și instituțiile religioase. Deși au reușit să se întoarcă la mănăstire, condițiile impuse de Biserică și refuzul călugărițelor de a se conforma acestora sugerează că lupta pentru autonomie și libertate de exprimare este departe de a se încheia.
Rămâne de văzut cum se va dezvolta această situație și ce soluții vor fi găsite pentru a satisface atât nevoile călugărițelor, cât și cerințele Bisericii.