Lipsa cititoarelor de cip
Românii buletine reprezintă subiectul principal al acestui articol. Aproape 900.000 de români au ales până acum să treacă la noul card de identitate electronic, un act de dimensiunea unui card bancar care promite securitate sporită și acces la servicii digitale, dar care provoacă tot mai multe nemulțumiri. Problema principală? Adresa de domiciliu nu mai apare tipărită și poate fi citită doar de un cititor special, dispozitiv pe care majoritatea instituțiilor încă nu îl dețin.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), admite, într-un răspuns pentru HotNews, că lipsa infrastructurii este sursa principală a nemulțumirilor. „În evidențele DGEP au fost înregistrate sesizări și solicitări din partea cetățenilor și a unor instituții privind diverse aspecte legate de utilizarea noilor CEI, printre cele mai frecvente aspecte semnalate regăsindu-se lipsa infrastructurii necesare la nivelul instituțiilor publice și de drept privat pentru citirea informației privind domiciliul, informație care nu se mai regăsește pe forma tipărită a CEI, ci în suportul de stocare electronică (cip)”, precizează ministerul.
Pentru a sprijini cetățenii, MAI a pus la dispoziție mai multe alternative. Domiciliul poate fi dovedit prin certificatul electronic emis de platforma HUB a ministerului, prin aplicația mobilă „RO CEI Reader” sau, în format clasic, prin certificat fizic eliberat de Evidența Populației. Totuși, aplicația mobilă a stârnit critici. Un utilizator atrage atenția: „O aplicație bună, însă VĂ ROG, faceți foaia mai oficială, cu ștampilă și semnătură și să scrie că e generată de Guvernul României. Nimeni nu o acceptă în afară, ca dovadă de adresă. Scrieți același text și în engleză, ca suntem cetățeni europeni”.
Problemele nu se opresc aici. MAI confirmă că documentele semnate cu certificatul de semnătură electronică avansată nu sunt recunoscute de ANAF. La CFR Călători, dovada domiciliului este necesară pentru studenții care solicită abonamente reduse sau pentru călătorii sancționați, iar CNAS și CNPP cer un document care să ateste domiciliul înscris pe CEI. Ministerul Muncii, însă, susține că accesul la serviciile digitale proprii nu este afectat de lipsa cititoarelor.
MAI colaborează cu diverse instituții pentru a interconecta sistemele informatice și a facilita verificarea datelor. Printre acestea se numără ANCPI, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă ICCJ, ONRC și societățile de asigurări. În paralel, ministerul subliniază că, deși toate instituțiile sunt obligate să se adapteze la noile realități tehnologice, legea nu prevede sancțiuni pentru neconformare: „Obligația adaptării la noile realități tehnologice revine, în primul rând, instituțiilor și autorităților publice, precum și persoanelor juridice de drept privat și, în subsidiar, cetățenilor”.
Reacțiile cetățenilor față de aceste probleme sunt variate. Unii consideră că MAI ar trebui să îmbunătățească infrastructura de citire a cărților electronice de identitate în instituțiile publice, în timp ce alții susțin că ar trebui să existe o campanie de informare mai bună privind utilizarea acestora. De asemenea, există apeluri pentru ca autoritățile să colaboreze mai eficient în vederea soluționării problemelor întâmpinate de cetățeni.
În concluzie, situația cărților electronice de identitate este una complexă, iar cetățenii se confruntă cu dificultăți în relația cu instituțiile statului din cauza lipsei echipamentelor necesare. MAI promite soluții, dar este esențial ca instituțiile să colaboreze pentru a facilita implementarea acestor tehnologii.
Următorii pași ar trebui să vizeze dezvoltarea infrastructurii necesare și asigurarea unei comunicări eficiente între autorități și cetățeni, pentru a evita confuziile și nemulțumirile viitoare.