Apel pentru egalitate de gen
World Vision România a solicitat, marți, 25 noiembrie 2025, Academiei Române să revizuiască definiția cuvântului „femeie” din Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), argumentând că unele sensuri și sinonime incluse în prezent sunt depreciative, sexualizate sau ancorate în prejudecăți. Organizația a transmis acest demers printr-un comunicat oficial către AGERPRES, evidențiind diferențele semnificative în modul în care sunt descrise femeile comparativ cu bărbații. „Nu putem vorbi despre prevenirea violenței dacă ignorăm modul în care societatea definește femeia. Cuvintele nu sunt neutre. Ele pot răni, pot limita și pot valida mentalități care, în forme grave, duc la abuz”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România.
Fundația a atras atenția asupra faptului că termeni precum „muiere”, „femeie publică”, „cocotă”, „prostituată” sau „târfă” sunt încă asociați cu definiția „femeie”, în timp ce termenul „bărbat” este legat de expresii precum „bărbat adevărat”, „voinic”, „curajos” ori „om în toată firea”. Potrivit World Vision, această diferență de perspectivă între cele două definiții este „evidentă și problematică”.
Organizația subliniază că un dicționar modern trebuie să surprindă realitatea prezentului și să se alinieze principiilor egalității de gen. Astfel, World Vision cere eliminarea conținutului care perpetuează stereotipuri și înlocuirea acestuia cu definiții neutre și actualizate. În acest sens, alături de platforma dexonline, a fost introdus în proiectul „cuvântul din vitrină” termenul „femeie”, însoțit de caracteristici considerate reprezentative pentru identitatea feminină contemporană: „curajoasă, hotărâtă, determinată, înțeleaptă, inteligentă, puternică, fermă, vizionară, empatică”.
Statistici îngrijorătoare privind experiențele fetelor și femeilor din România au fost prezentate de World Vision. Potrivit datelor din 2024, peste jumătate dintre fete și 40% dintre băieți cunosc adolescente care au trecut prin diferite forme de abuz. Aproape 90% dintre fete au raportat că s-au confruntat cu atingeri neconsimțite, presiune fizică, intimidări sau comentarii cu tentă sexuală. De asemenea, băieții recunosc că astfel de comportamente sunt frecvente în comunitățile lor, chiar dacă doar 8% ar interveni activ pentru a apăra o fată agresată.
Studiul indică și faptul că 66% dintre adolescente se simt judecate pentru felul în care se îmbracă, iar 47% resimt o presiune constantă de a arăta „perfect”. World Vision consideră că aceste realități reflectă nevoia urgentă de a corecta discursul public și reprezentările din limbaj, pentru a combate stereotipurile care stau la baza violenței de gen. Mihaela Nabăr a subliniat că o redefinire responsabilă trebuie să reflecte respect și nu stereotipuri, subliniind importanța acestui demers în contextul actual.
Apelul World Vision se aliniază unui trend european mai larg, în care organizațiile non-guvernamentale și activiștii luptă pentru o reprezentare corectă a femeilor în toate domeniile, inclusiv în limbajul oficial.
În acest sens, este esențial ca instituțiile care stabilesc normele limbii române să reflecte realitatea contemporană, fără prejudecăți.