Investigații privind domicilii fictive
În data de 25 noiembrie 2025, în județul Suceava au fost efectuate 17 percheziții, inclusiv la instituții publice, într-un dosar care vizează obținerea de acte de identitate cu domicilii fictive pentru cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS. Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), aceste acțiuni sunt parte a unei ample investigații în care se suspectează infracțiuni de fals informatic comise de funcționari publici. „Procurorul de caz din cadrul PÎCCJ, împreună cu ofițeri din IGPR – DIC, au pus în executare aceste mandate de percheziție în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor de fals informatic”, a declarat PÎCCJ.
Ancheta a fost demarată în urma descoperirii unei rețele care ar fi operat prin intermediul funcționarilor din cadrul unui serviciu de evidență a populației și al unei primării, facilitând obținerea de documente de identitate românești neconforme. Conform surselor oficiale, rețelele implicate ar fi generat acte de identitate pentru persoane care nu aveau un domiciliu real în România, utilizând adrese fictive. „Beneficiarii erau persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fosta URSS, și au obținut acte de identitate românești prin intermediul unor certificate de cetățenie falsificate”, a explicat sursa citată.
Așa cum a subliniat Parchetul ICCJ, datele false utilizate în aceste acte de identitate includ atât adrese fictive, cât și certificate de cetățenie contrafăcute. În unele cazuri, beneficiarii au fost conectați la imobile deținute de cetățeni români, folosind declarații de luare în spațiu întocmite în fals, fără ca aceștia să fie prezenți în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor. „Este vorba despre o acțiune coordonată care vizează nu doar implicarea funcționarilor publici, ci și responsabilitatea celor care au beneficiat de aceste acte ilegale”, au precizat autoritățile.
Conform datelor preliminare, 18 persoane au fost plasate sub urmărire penală după ce au obținut cărți de identitate și pașapoarte românești pe baza unor acte de cetățenie falsificate. Ancheta continuă cu scopul de a identifica toate persoanele implicate în această rețea și de a preveni alte infracțiuni similare. „Aceste activități sunt parte a eforturilor noastre de a asigura integritatea sistemului de evidență a populației și de a combate fraudele legate de identitate”, a declarat un purtător de cuvânt al IGPR.
În acest context, este important de menționat că astfel de infracțiuni pot avea un impact semnificativ asupra securității naționale și a integrității sistemului de justiție. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește falsificarea documentelor de identitate. De exemplu, în 2023, în Uniunea Europeană, au fost înregistrate peste 10.000 de cazuri de falsificare a actelor de identitate, ceea ce subliniază amploarea problemei.
Criticii acestei situații subliniază că astfel de activități frauduloase sunt adesea rezultatul unor lacune în legislație și în procedurile administrative. De exemplu, un expert în drept administrativ din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, profesorul Mihai Ionescu, a declarat că „este esențial ca autoritățile să îmbunătățească sistemul de verificare a identității pentru a preveni aceste fraude”. Această opinie este susținută și de organizații non-guvernamentale care militează pentru reformarea sistemului de evidență a populației în România.
Pe de altă parte, funcționarii implicați în aceste activități ilegale ar putea invoca lipsa de resurse și presiunea de a gestiona un volum mare de cereri, ceea ce poate duce la neglijență sau chiar complicitate. Așadar, este necesar un dialog constructiv între autorități și societatea civilă pentru a găsi soluții eficiente în combaterea acestor infracțiuni.
În concluzie, perchezițiile efectuate în județul Suceava reprezintă un pas important în combaterea falsificării actelor de identitate și a corupției în cadrul instituțiilor publice. Autoritățile vor continua investigațiile pentru a descuraja astfel de activități ilegale și pentru a asigura un sistem de evidență a populației mai sigur și mai eficient.
Următoarele etape vor include identificarea tuturor persoanelor implicate și consolidarea măsurilor preventive în legislația românească.