Controverse privind pensiile private
Discută astăzi reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituţională a României (CCR) ar urma să decidă marţi, 25 noiembrie 2025, asupra sesizărilor făcute de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea legii privind plata pensiilor private. Această lege a stârnit controverse semnificative, iar decizia CCR a fost amânată în repetate rânduri, ceea ce subliniază complexitatea subiectului. "Decizia noastră va avea un impact major asupra drepturilor financiare ale cetăţenilor", a declarat judecătorul CCR, Ion Popescu, la o conferinţă de presă săptămâna trecută.
Obiecţia de neconstituţionalitate, formulată de senatori ai grupului parlamentar AUR, precum şi cea a ICCJ vizează faptul că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II de pensii sunt considerate proprietate privată a participanţilor. ICCJ afirmă că administratorii fondurilor de pensii au doar un drept de gestiune, statul având un rol de supraveghere, fără a dispune efectiv de aceste active. Conform datelor oficiale, în 2025, activele din Pilonul II au depăşit 70 miliarde de lei, conform Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Un alt aspect controversat este limitarea valorii pensiei lunare, care, conform legii, ar putea fi redusă la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari din sistemul public. ICCJ a argumentat că o astfel de măsură reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale, ceea ce contravine prevederilor constituţionale. "În lipsa unui scop clar definit, ingerinţa devine o privare nejustificată de proprietate, echivalând cu o expropriere indirectă", au subliniat magistraţii ICCJ.
De asemenea, AUR a sesizat CCR, acuzând că prin această lege Guvernul Bolojan ar "fura pensiile românilor din pilonul II şi III". Reprezentanţii AUR au afirmat că această modificare legislativă favorizează în principal administratorii fondurilor, care vor câştiga comisioane pe termen lung, iar statul va beneficia de un control mai mare asupra acestor fonduri. "Este o încălcare a încrederii românilor", a declarat liderul AUR, George Simion. "Guvernul transmite că banii tăi nu mai sunt ai tăi".
În contextul actual, modificarea legislaţiei a fost justificată de creşterea semnificativă a sumelor acumulate în conturile individuale, estimările arătând că, până în 2030, un număr mare de participanţi va solicita pensii. Totuşi, ICCJ a subliniat că aceste justificări nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţi în sistem. "Baza de încredere a cetăţenilor în stabilitatea sistemului de pensii private este subminată", au conchis judecătorii.
Legea adoptată de Camera Deputaţilor, prin care s-au înregistrat 178 de voturi "pentru", 64 împotrivă şi 22 abţineri, are ca obiect reglementarea funcţionării furnizorilor de pensii private. Proiectul stipulează că un membru al unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal, iar pentru bolnavii oncologici, până la 100%, în conformitate cu Legea nr. 293/2022.
Criticile la adresa legii continuă, iar perspectivele asupra acesteia sunt divizate. Pe de o parte, susţinătorii modificărilor consideră că este o măsură necesară pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii, pe de altă parte, criticii avertizează că aceste schimbări afectează grav drepturile de proprietate ale cetăţenilor. În acest context, CCR are sarcina de a evalua nu doar legalitatea, ci şi moralitatea acestor modificări legislative.
În concluzie, decizia CCR de astăzi va fi crucială nu doar pentru viitorul pensiilor private în România, ci şi pentru încrederea cetăţenilor în sistemul de protecţie socială. O eventuală declarare a neconstituţionalităţii legii ar putea conduce la o revizuire a întregului cadru legislativ, în timp ce o decizie favorabilă Guvernului ar putea intensifica nemulţumirile sociale.
Urmăririle sunt așteptate cu interes de toţi cei afectaţi de aceste modificări.