Casa Albă: Trump nu favorizează Rusia în negocierile pentru Ucraina

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că afirmația că Donald Trump favorizează Rusia în discuțiile pentru Ucraina este eronată. Negocierile recente de la Geneva au dus la un nou acord de pace, dar problemele sensibile, precum cele teritoriale, rămân de decis de liderii celor două țări.

EN

Brief

Karoline Leavitt from the White House stated that claims of Donald Trump favoring Russia in Ukraine negotiations are erroneous. Recent talks in Geneva resulted in a new peace framework, yet sensitive issues, such as territorial disputes, remain to be decided by the leaders of both nations.

Casa Albă: Trump nu favorizează Rusia în negocierile pentru Ucraina
Sursa foto: stirileprotv.ro

Reacții oficiale recente

Luni, 25 noiembrie 2025, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că afirmația conform căreia Donald Trump și administrația sa favorizează Rusia în discuțiile pentru încheierea conflictului din Ucraina este "total și complet eronată". Aceasta a făcut aceste comentarii într-un schimb de idei cu presa, subliniind angajamentul Statelor Unite de a colabora cu ambele părți implicate în conflict. "Ideea că Statele Unite ale Americii nu ar fi angajate în mod egal cu ambele părți în încheierea războiului este total și complet eronată", a afirmat Leavitt, conform AFP.

Negocierile pentru pace între Statele Unite și Ucraina au avansat, rezultând un nou acord de pace în 19 puncte, dar unele dintre cele mai sensibile aspecte politice rămân de decis de către președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Potrivit prim-viceministrului ucrainean, Serhii Kîslîția, întâlnirea de la Geneva a fost un efort "intens" și "productiv", conducând la elaborarea unui proiect de document care a lăsat ambele părți cu o impresie "pozitivă".

Acest acord vine după ce anterior, Washingtonul a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o propunere în 28 de puncte, care a depășit limitele roșii stabilite de Kiev. În urma discuțiilor, echipele americană și ucraineană au convenit asupra mai multor aspecte, dar au decis să "pună între paranteze" cele mai controversate puncte, inclusiv problemele teritoriale și relațiile dintre NATO, Rusia și SUA.

Kîslîția a declarat că Ucraina "nu a fost mandată" să ia decizii cu privire la teritorii, subliniind că astfel de decizii ar necesita un referendum național, conform Constituției Ucrainei. El a menționat că noul proiect nu se aseamănă deloc cu versiunea anterioară care a provocat agitație la Kiev, afirmând că "au rămas foarte puține lucruri din versiunea inițială".

Fiecare parte va duce acum ultimele proiecte de lucru la Washington și Kiev pentru a informa președinții. De asemenea, Kîslîția a declarat că administrația Trump se va adresa Moscovei pentru a încerca să avanseze negocierile. Documentele proiectului de plan au fost oferite șefilor delegațiilor americană și ucraineană, iar toate celelalte copii au fost retrase la finalul reuniunii.

În contextul acestor negocieri, SUA a propus un plan care a fost întâmpinat cu reacții negative din partea Ucrainei și a susținătorilor săi europeni. Planul inițial prevedea cedarea regiunii Donbas Rusiei, ceea ce ar duce la recunoașterea de facto a unor teritorii ca fiind rusești. Aceasta a stârnit îngrijorări și o reacție vehementă din partea Ucrainei, care a început să negocieze o contrapropunere.

După întâlnirea de la Geneva, SUA și Ucraina au emis o declarație comună, afirmând că au elaborat "un cadru de pace rafinat", dar fără a oferi detalii concrete despre conținutul acestuia. În prezent, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să fie acceptabil pentru toți cei implicați, inclusiv pentru comunitatea internațională.

În concluzie, negocierile dintre SUA și Ucraina continuă să fie un subiect de intens interes, iar implicațiile acestor discuții sunt semnificative nu doar pentru cele două țări, ci și pentru stabilitatea regională.

Următoarele întâlniri la nivel înalt vor fi cruciale pentru viitorul relațiilor internaționale în contextul acestui conflict complex.