Decizie surpriză în energie
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins în ședința de luni, 24 noiembrie 2025, tranzacția prin care grupul energetic ungar MVM urma să preia E.ON Energie România, au declarat pentru stiripesurse.ro surse politice. Informația vine în ziua în care Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe, se află la București, unde participă la Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025, potrivit programului evenimentului. În comunicatul oficial de după ședința CSAT de luni, publicat de Administrația Prezidențială, temele prezentate vizează în principal Strategia Națională de Apărare 2025–2030, evaluări de risc și proiecte legate de industria de apărare, fără referiri la tranzacția MVM–E.ON. Acordul dintre E.ON și MVM a fost anunțat în decembrie 2024 și viza preluarea pachetului majoritar din E.ON Energie România, companie cu milioane de clienți pe segmentul de furnizare de gaze și energie electrică, precum și a unei participații foarte mari în E.ON Asist Complet, potrivit informațiilor publicate anterior de presa economică.
Dosarul a intrat în 2025 pe fluxul de analiză pentru investiții străine, iar Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) a transmis în august o recomandare de neavizare către CSAT; Guvernul și Ministerul Energiei au invocat atunci riscuri pentru securitatea națională și au indicat „legături” comerciale ale grupului ungar cu Rusia. Conform unei analize realizate de Ministerul Energiei, în care se subliniază importanța diversificării surselor de energie pentru România, există temeri că preluarea de către MVM ar putea afecta stabilitatea pieței energetice din țară.
În septembrie 2025, în contextul incertitudinii privind avizele, MVM a anunțat că se retrage din tranzacție, anunț prezentat de mai multe publicații ca o renunțare „cel puțin pentru moment”. Controversa a fost alimentată și de profilul energetic al Ungariei, care a rămas un importator major de gaz rusesc, pe fondul contractului pe termen lung cu Gazprom semnat în 2021 și al livrărilor prin ruta TurkStream, în timp ce Budapesta a criticat presiunile europene pentru decuplarea de energia rusă.
MVM CEEnergy, vehiculul de comerț cu gaze al grupului, a semnat în 2025 acorduri de aprovizionare cu furnizori occidentali (inclusiv Shell și Engie), pași de diversificare care nu ar reprezenta o rupere completă de fluxurile rusești. Expertul în energie, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea Politehnica din București, a comentat că „decizia CSAT reflectă o preocupare mai largă legată de securitatea energetică a țării și de influența externă în sectorul energetic românesc”.
Pentru E.ON, un verdict negativ al CSAT ar închide practic pista MVM în România și ar obliga grupul german să-și recalibreze planul de ieșire din furnizare, plan despre care compania arăta recent că mizează în continuare pe finalizarea tranzacției până la finalul anului, în pofida opoziției autorităților. Această situație complicată sugerează că România trebuie să își reevalueze strategiile de atragere a investitorilor străini în sectorul energetic, având în vedere că stabilitatea și securitatea sunt priorități esențiale.
Ministrul Bogdan Ivan a declarat că „energiile nu țin cont de frontiere” și a subliniat importanța cooperării internaționale în domeniul energetic. Acesta a reamintit că România accelerează investițiile strategice în producție, subliniind că proiecte precum construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea Neptun Deep, cel mai mare proiect offshore din Uniunea Europeană, vor aduce mai multă stabilitate și prețuri mai predictibile pentru consumatori.
Decizia CSAT de a bloca tranzacția MVM–E.ON, chiar în ziua vizitei lui Szijjártó, evidențiază tensiunile persistente dintre România și Ungaria în contextul cooperării energetice regionale. Deși ambele țări își doresc să colaboreze, problemele legate de securitatea națională și influența externă rămân obstacole semnificative. Este esențial ca autoritățile române să continue să analizeze cu atenție astfel de investiții pentru a proteja interesele naționale și a asigura un mediu de afaceri stabil și previzibil pentru investitori.
În concluzie, CSAT a luat o decizie crucială care ar putea avea implicații pe termen lung asupra pieței energetice din România.
Următorii pași ar trebui să vizeze continuarea dialogului cu partenerii externi și întărirea securității energetice, în contextul în care provocările actuale necesită soluții inovatoare și colaborative.