Investigarea actelor false
Parchetul General a descins marți dimineață, 25 noiembrie 2025, în mai multe locații din Suceava și din două sectoare ale Capitalei, într-o amplă anchetă privind obținerea frauduloasă de acte de identitate românești. Printre persoanele vizate se află Kirill Seleznev (51 de ani), fost membru al Consiliului de Administrație al gigantului Gazprom Neft, aflat pe lista de sancțiuni internaționale. "Cercetăm aproape 120 de persoane care ar fi folosit certificate de cetățenie false pentru transcrierea actelor de naștere și obținerea de documente românești", a declarat un purtător de cuvânt al Parchetului General.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro, Seleznev ar fi obținut prima carte de identitate românească la finalul lui 2023, de la Serviciul de Evidența Populației Bucecea, în cadrul unei rețele care ar fi mituit funcționari publici pentru eliberarea ilegală de acte. În 2024, acesta și-ar fi reînnoit buletinul în Sectorul 3, unde au loc și percheziții în prezent. În iunie 2025, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 a cerut în instanță anularea actelor de naștere pentru Seleznev și doi membri ai familiei sale. Procesul are termen pe 12 decembrie 2025 la Judecătoria Sectorului 6.
Seleznev nu ar fi depus niciodată cerere pentru obținerea cetățeniei române și nu ar fi depus jurământul, fiind acuzat că a folosit un certificat de cetățenie fals, achiziționat prin intermediul unui procurator. Potrivit surselor judiciare, vulnerabilitatea exploatată este că România nu dispune de o bază de date electronică națională cu certificatele de cetățenie, la care funcționarii locali să aibă acces. Această lacună a fost folosită de mai multe persoane pentru a obține acte românești în mod fraudulos.
Surse judiciare susțin că fostul membru Gazprom ar fi încercat să evite sancțiunile internaționale – inclusiv interdicțiile de călătorie – impuse de SUA, Marea Britanie și Australia. În actualizările din aprilie 2025, numele său apare cu mențiuni privind implicarea în scheme de corupție din cadrul Gazprom și în generarea de venituri ilicite pentru Vladimir Putin și apropiații săi. Aceasta ridică întrebări serioase cu privire la modul în care astfel de persoane pot accesa documente legale în România.
Investigația G4Media.ro a dezvăluit că aproximativ 300 de cetățeni ruși ar fi obținut în ultimii ani acte românești în mod fraudulos, folosind identitatea unor soldați ucraineni morți pe front după invazia Rusiei în 2022. Această situație a generat îngrijorări în rândul autorităților române și internaționale, mai ales că mulți dintre beneficiari sunt considerați indivizi periculoși sau apropiați Kremlinului. Printre aceștia se află oligarhi și persoane aflate pe liste de sancțiuni internaționale, care au fost date recent în consemn la Poliția de Frontieră.
Într-un răspuns transmis G4Media.ro, Parchetul General a precizat că au fost încheiate patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu intermediari – cetățeni români și ucraineni – acuzați de complicitate la luare de mită și fals informatic. Ancheta vizează și proprietari de imobile care au luat în spațiu persoane născute în Rusia, Ucraina și Republica Moldova, dar și funcționari publici suspectați de noi acte ilegale.
În alte două dosare, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale pentru 96, respectiv 23 de cetățeni care ar fi folosit certificate de cetățenie false pentru a-și obține acte românești. Aceasta reflectă o problemă sistemică cu privire la modul în care sunt gestionate documentele de identitate în România, punând în evidență necesitatea unor reforme în acest domeniu.
În concluzie, cazul lui Kirill Seleznev subliniază complexitatea și gravitatea situației legate de obținerea frauduloasă a actelor de identitate românești. Autoritățile române se află sub presiune să găsească soluții eficiente pentru a preveni asemenea abuzuri în viitor, iar investigația în curs va avea implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate documentele de identitate în România.
Următorii pași includ continuarea anchetelor și, posibil, întărirea măsurilor legislative pentru a preveni recidivele în acest domeniu.