Decizie a Curții de Apel București
Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunare Generală pe 24 noiembrie 2025, au respins propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. "Rămânem consecvenți în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție", a declarat un judecător prezent la întâlnire. La această adunare au participat 216 din cei 243 de judecători ai Curții, iar 215 dintre aceștia au votat împotriva reformei propuse în domeniul justiției.
Proiectul de lege, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat în procedură de transparență decizională pe 19 noiembrie 2025. Conform acestuia, pensia de serviciu a magistraților nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare va fi extinsă la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de 15 ani. Potrivit Ministerului Justiției, această măsură este destinat să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului judiciar.
Pe de altă parte, specialiștii în drept consideră că aceste modificări pot genera tensiuni în sistemul judiciar. "Este esențial ca reforma să fie bine fundamentată și să nu afecteze independența judecătorilor", a afirmat profesorul universitare dr. Andreea Munteanu, de la Universitatea București. De asemenea, conform unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2024, 45% dintre magistrați au ieșit la pensie înainte de atingerea vârstei standard de pensionare, adică 65 de ani.
În contrast, judecătorii Curții de Apel Timișoara solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să emită un aviz negativ cu privire la acest proiect, subliniind că acesta afectează grav statutul lor. "Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara a constatat că propunerea legislativă conține vicii de neconstituționalitate, ceea ce ar putea conduce la conflicte juridice", se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut recent declarații controversate referitoare la pensiile magistraților, spunând că afirmațiile că acestea sunt plătite din banii copiilor săraci sunt doar metafore. "Discuția s-a concentrat pe vârsta de pensionare și pe pensiile magistraților, care sunt diferite de cele ale restului populației", a explicat aceasta. Criticii acestor afirmații consideră că retorica folosită nu este adecvată, având în vedere implicațiile financiare și sociale ale acestor reforme.
Astfel, dezbaterea privind pensiile de serviciu ale magistraților continuă să genereze controverse și divergențe de opinie în societatea românească. Este evident că reforma în domeniul justiției nu este doar o chestiune tehnică, ci și una profund socială, care impactează în mod direct percepția publicului și încrederea în sistemul judiciar.
În concluzie, respingerea propunerii legislative de către Curtea de Apel București subliniază opoziția puternică a magistraților față de modificările propuse.
În următoarele zile, este de așteptat ca discuțiile să continue, iar CSM va trebui să analizeze toate aspectele legate de acest proiect, având în vedere implicațiile sale pentru sistemul judiciar din România.