CCR discută sesizările AUR și ÎCCJ pe pensii private

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Curtea Constituțională discută astăzi sesizările ÎCCJ și AUR referitoare la legea pensiilor private. Legea, care reglementează modul de retragere a fondurilor din Pilonul II și III, a generat controverse privind dreptul de proprietate al cetățenilor. Decizia CCR va influența semnificativ gestionarea pensiilor în România.

EN

Brief

The Constitutional Court of Romania is discussing today the challenges raised by the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) and the Alliance for the Union of Romanians (AUR) regarding private pension payment laws. This law, which regulates the withdrawal of funds from Pillars II and III, has raised concerns about citizens' property rights.

CCR discută sesizările AUR și ÎCCJ pe pensii private
Sursa foto: hotnews.ro

Controverse legate de legea pensiilor

Curtea Constituțională a României (CCR) discută astăzi, 25 noiembrie 2025, sesizările Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) și ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) referitoare la legea privind plata pensiilor private. Conform informațiilor furnizate de News.ro, judecătorii CCR au amânat pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate de două ori, pe 5 și 12 noiembrie. Această lege, adoptată de Parlament pe 8 octombrie 2025, reglementează modul în care românii pot retrage fondurile din Pilonul II și III de pensii. "Este esențial ca cetățenii să aibă o lege clară și predictibilă în privința pensiilor lor", a declarat un reprezentant al CCR.

Legea adoptată prevede că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul II, care este administrat privat, vor primi inițial doar 30% din sumă, în timp ce restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care pot retrage întreaga sumă dintr-o dată. Această abordare a generat controverse, atât în rândul oficialilor, cât și al cetățenilor, care își exprimă îngrijorarea cu privire la limitarea accesului la propriile economii.

ÎCCJ a argumentat că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. "Limitarea pensiei lunare și modul de plată propus reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate", au declarat judecătorii. Aceștia subliniază că, fără un scop clar și compensații adecvate, ingerința în dreptul de proprietate devine o privare nejustificată.

Pe de altă parte, AUR a acuzat Guvernul că "fură pensiile românilor" prin această lege. Reprezentanții AUR susțin că modificările legislative favorizează în special administratorii fondurilor de pensii, care vor încasă comisioane semnificative, și că statul obține beneficii financiare prin menținerea acestor sume în conturi. "Legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și reprezintă o încălcare a încrederii cetățenilor", a declarat un purtător de cuvânt al AUR.

Criticii legii consideră că aceasta creează un precedent periculos, în care regulile pot fi schimbate oricând, afectând astfel stabilitatea financiară a românilor. Magistrații CCR au fost solicitați să analizeze aceste aspecte și să decidă asupra constituționalității legii înainte ca aceasta să genereze efecte în masă.

Proiectul de lege a fost adoptat în contextul în care România este în proces de reformare a sistemului de pensii, având în vedere că legea de plată a pensiilor private ar fi trebuit să fie adoptată încă din 2011. Până în prezent, România a obținut 16 avize formale din partea comitetelor de specialitate ale OCDE, cel mai recent fiind de la comitetul pentru statistică, dar este necesar ca toate avizele să fie închise pentru a finaliza cu succes procesul de aderare.

Astfel, decizia CCR va avea un impact semnificativ asupra modului în care vor fi gestionate pensiile private în România. Este esențial ca toate părțile implicate să aibă în vedere atât drepturile individuale, cât și sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.

În concluzie, pronunțarea CCR este așteptată cu interes, iar implicarea AUR și a ÎCCJ în procesul de contestare subliniază importanța acestui subiect pentru viitorul financiar al românilor.

Se așteaptă ca această dezbatere să continue și în perioada următoare, în funcție de decizia instanței.