Analiză Eurostat 2024
Regiunea București-Ilfov din România deține recordul la nivelul Uniunii Europene în privința celei mai mici ponderi a persoanelor expuse riscului de sărăcie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, în 2024, ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie în București-Ilfov a fost de doar 3,7%, ceea ce o plasează sub regiunile considerat bogate ale blocului comunitar. "Aceste date reflectă nu doar o situație economică favorabilă pentru București, ci și o serie de politici sociale eficiente implementate în ultimii ani", a declarat economistul Mihai Ionescu, expert în politici publice la Institutul Național de Statistică.
În contrast, cinci regiuni din România se află peste media europeană a ponderii persoanelor aflate în risc de sărăcie, evidențiind inegalitățile sociale existente în țară. De exemplu, Sud-Vest Oltenia a avut în 2024 cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie, de 29,8%. Această regiune se află pe o traiectorie economică defavorizată, ceea ce generează o disparitate semnificativă față de București. "Infrastructura slabă și lipsa oportunităților de angajare contribuie la nivelurile ridicate de sărăcie din Oltenia", a adăugat Ionescu.
Conform datelor Eurostat, în 2024, 16,2% dintre locuitorii Uniunii Europene, adică 72,1 milioane de persoane, erau expuși riscului de sărăcie, o pondere constantă față de 2023. La nivel regional, 28 de regiuni din Uniunea Europeană au avut o pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie de sub 10%. Cele mai mari ponderi au fost observate în regiunea ultraperiferică a Franței, Guyana, unde 53,3% dintre locuitori trăiau în risc de sărăcie, urmată de Ciudad de Melilla din Spania, cu 41,4%, și Calabria din Italia, cu 37,2%.
În România, regiunile Sud-Est și Nord-Est au avut, de asemenea, ponderi ridicate ale persoanelor expuse riscului de sărăcie, de peste 20%: 26,8% și, respectiv, 26,4%. Regiunea Sud-Muntenia a raportat o pondere de 17,4%, iar regiunea Centru, 19,3%. În contrast, regiunile Vest și Nord-Vest, împreună cu București, sunt singurele care prezintă ponderi sub media europeană, cu 13,3% și 14%, respectiv.
Eurostat definește rata riscului de sărăcie ca fiind ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent (după transferurile sociale) sub pragul riscului de sărăcie, stabilit la 60% din venitul disponibil echivalent median național. Această metrică nu reflectă neapărat nivelul de trai, ci mai degrabă veniturile în comparație cu ceilalți rezidenți.
În concluzie, datele recente sugerează o polarizare economică în România, cu București-Ilfov având o performanță economică superioară, în timp ce alte regiuni continuă să se confrunte cu provocări semnificative. Politicile de dezvoltare regională trebuie să se concentreze pe reducerea acestor inegalități, pentru a asigura o creștere echitabilă și sustenabilă pentru toți cetățenii.
Este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente pentru sprijinirea regiunilor defavorizate, astfel încât să se reducă riscul de sărăcie și să se îmbunătățească calitatea vieții în întreaga țară.