Cauze și impact economic
România, lider reprezintă subiectul principal al acestui articol. România se află în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare a populației, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). În ciuda resurselor proprii variate de producere a energiei, inclusiv gaze naturale, hidroenergie și surse regenerabile, țara noastră se confruntă cu o situație economică delicată. "Prețul energiei electrice este un indicator esențial al sănătății economice și al viitorului durabil al unei țări. El influențează direct costurile de producție, nivelul de trai al populației și atractivitatea investițională", a declarat președintele AEI, potrivit Agerpres.
Analizând prețurile cu toate taxele incluse pentru consumatorii casnici în luna iulie 2025, România ocupă locul 1 în Europa raportat la puterea de cumpărare. Aceasta este urmată de o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, mai mult decât dublă față de următoarea cea mai mare creștere din Europa. Deși România ocupă locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație, neraportat la puterea de cumpărare, impactul asupra economiei este considerabil.
Conform raportului AEI, taxele și tarifele de transport și distribuție constituie aproape 50% din factura finală de energie, un nivel extrem de ridicat comparativ cu alte țări europene. Aceste costuri ridicate afectează nu doar consumatorii, ci și industrie, agricultură și servicii, generând o creștere a prețurilor produselor și diminuând puterea de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin mai puțin atractive pentru investițiile străine, în comparație cu țările unde energia este mai accesibilă.
Chisăliță a identificat mai multe cauze pentru prețurile mari la energie. În primul rând, evoluțiile pe piața comună europeană și fluctuațiile prețului combustibililor fosili contribuie la creșterea costurilor. În plus, lipsa investițiilor în infrastructură și pierderile tehnologice se reflectă în prețul final. "România are un preț de patru ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Ungaria", a subliniat președintele AEI.
Volatilitatea piețelor și liberalizarea pieței, fără o pregătire adecvată a consumatorilor și fără instituții care să sancționeze abaterile, au permis fluctuații mari de preț. Transiția energetică, necesară pentru investiții în surse verzi și stocare, presupune costuri inițiale ridicate, care se recuperează treptat prin tarife mai mari.
"Dacă prețul la energie electrică nu scade, România va risca să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate afectează direct industria, agricultura și serviciile", a atenționat Chisăliță. Aceasta subliniază că, pe termen lung, prețurile mari la energie vor constitui o frână în dezvoltarea economică, generând inflație și forțând migrarea forțată a forței de muncă, astfel că oamenii caută condiții mai favorabile în alte state.
De asemenea, absența unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili riscă să accentueze sărăcia energetică, un fenomen deja prezent în multe gospodării din mediul rural.
În acest context, este esențial ca autoritățile să ia măsuri urgente pentru a reduce impactul acestor prețuri asupra populației și economiei în general.