Reacții din Congresul SUA
Politicienii americani care se opun capitulării Ucrainei în fața agresorului nu s-au zgârcit în weekend cu aprecieri dure la adresa planului „pașnic” susținut de Donald Trump. Documentul, care a fost de fapt redactat de Steve Whitcoff și Kirill Dmitriev, a fost numit „planul lui Putin”, fiind comparat atât cu acordul de la München din 1938, cât și cu retragerea haotică a trupelor americane din Afganistan în 2021.
Senatorul Mark Warner, cel mai înalt democrat din Comitetul de Informații, a declarat că planul din 28 de puncte, care a devenit cunoscut săptămâna trecută, reprezintă „capitularea totală a Ucrainei”. Acesta ar putea avea, de asemenea, consecințe internaționale grave, împingându-l pe liderul chinez Xi Jinping să invadeze Taiwanul, a avertizat Warner într-un interviu acordat Fox News Sunday: „Sincer vorbind, acesta va rămâne în istorie ca o înțelegere proastă, comparabilă cu concesiile făcute de Neville Chamberlain lui Hitler înainte de al Doilea Război Mondial”. Acordul prim-ministrului britanic Chamberlain și al prim-ministrului francez Édouard Daladier de a ceda Germaniei regiunea Sudetenland din Cehoslovacia, în speranța de a-l mulțumi pe Hitler, a intrat în istorie sub numele de Acordul de la München. Al Doilea Război Mondial a început la 11 luni după semnarea acestui acord.
Planul a fost criticat nu numai de democrați, ci și de colegii lui Trump din Partidul Republican. Senatorii Lindsey Graham, Mitch McConnell și Roger Wicker au cerut Casei Albe să se abțină de la acțiuni care, în opinia lor, amenință cu consecințe catastrofale. „Putin a încercat tot anul să-l facă pe președintele Trump să pară un prost”, se arată în declarația lui McConnell. „Dacă oficialii administrației sunt mai preocupați să-l liniștească pe Putin decât să asigure o pace reală, atunci președintele ar trebui să-și găsească noi consilieri. Recompensarea atrocităților rusești va fi dezastruoasă pentru interesele Americii. Iar o capitulare similară cu retragerea lui Biden din Afganistan va fi dezastruoasă pentru politica păcii prin forță”.
Wicker s-a opus categoric limitării efectivelor armatei ucrainene: Efectivele și componența forțelor armate ale Ucrainei sunt o alegere suverană a guvernului și a poporului său. Și orice asigurări date lui Putin nu trebuie să încurajeze comportamentul său răuvoitor sau să submineze securitatea Statelor Unite și a aliaților lor.
Graham, autorul proiectului de lege privind taxele vamale de 500% împotriva țărilor care achiziționează resurse energetice rusești, a declarat că este necesar să se îmbunătățească câteva propuneri problematice. Precizând că planul conține și „multe idei bune”, Graham a scris în X: „Scopul oricărui acord de pace este de a pune capăt războiului în mod demn și echitabil, nu de a crea un nou conflict”.
În Camera Reprezentanților, o coaliție bipartidică de congresmeni intenționează să supună la vot, imediat după Ziua Recunoștinței (care anul acesta cade joi, 27 noiembrie), un proiect de lege privind introducerea de „sancțiuni zdrobitoare împotriva Rusiei”, relatează Politico. Trump i-a cerut anterior lui Vladimir Zelensky să accepte planul de pace tocmai de Ziua Recunoștinței, dar apoi a declarat că acest termen nu este strict. Secretarul de stat Marco Rubio, care a condus negocierile din Elveția în weekend, la capul delegației americane, cu reprezentanții Ucrainei și Europei, a declarat duminică seara, după încheierea acestora: „Sunt foarte optimist și cred că vom atinge acest obiectiv într-un termen rezonabil. Fie că este joi, vineri, miercuri sau luni săptămâna viitoare, vrem ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil”.
Planul a fost elaborat de trimisul special al lui Trump, Steve Whitcoff, și de Kirill Dmitriev, reprezentantul special al lui Putin pentru cooperarea economică cu țările străine și șeful RFIP, când acesta din urmă a sosit la Miami în octombrie, scrie Bloomberg pe baza discuțiilor cu mai multe persoane familiarizate cu desfășurarea discuțiilor. La întâlnire a participat și ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a lucrat împreună cu Whitcoff la acordul de pace între Israel și Gaza.
Rubio a fost pus la curent cu detaliile abia în ultimul moment, iar Trump a aflat despre plan în ultima clipă, dar, după ce a primit informații succinte, l-a aprobat, scrie Bloomberg. Prevederile acestui plan au provocat o reacție dură din partea liderilor europeni, care le-au calificat drept capitulare. O opinie similară a fost exprimată și de observatori. Mark Champion, columnist Bloomberg pentru Europa, Rusia și Orientul Mijlociu, a numit propunerile SUA „un proiect al unui pact Molotov-Ribbentrop modern, în care o parte este interesată de divizarea teritorială a Ucrainei, iar cealaltă – de cea comercială”. Conform planului, Rusia va primi teritoriile ocupate și chiar unele neocupate, iar SUA vor câștiga din reconstrucția ulterioară a economiei ucrainene, inclusiv prin obținerea a 50% din profitul investițiilor de 100 de miliarde de euro, pe care UE le va confisca din rezervele valutare înghețate ale Rusiei.
„Acesta este planul lui Putin”, a declarat duminică, într-un interviu acordat CBS, senatorul democrat Mark Kelly. „Este o afacere foarte avantajoasă pentru Rusia, dar îngrozitoare pentru Ucraina, aliații noștri și chiar pentru propria noastră securitate națională”.
Michael McFaul, profesor de științe politice și cercetător principal la Freeman Spogli Institute și Hoover Institution din cadrul Universității Stanford, susține că cea mai recentă propunere a Moscovei privind Ucraina — un document în 28 de puncte, descris uneori drept „planul de pace al lui Trump” — nu este în avantajul Statelor Unite. Potrivit lui McFaul, liderii ucraineni aleși democratic vor trebui să decidă cum să răspundă acestei propuneri, însă pentru Washington implicațiile sunt clare.
Fostul ambasador al SUA în Rusia între anii 2012-2014 afirmă că documentul nu a fost elaborat în urma consultărilor directe între administrația Trump, Kiev și Moscova — o practică obișnuită într-un demers diplomatic riguros. În schimb, relatări din presă indică faptul că schița planului ar fi fost redactată de Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei, în colaborare cu Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Trump pentru Orientul Mijlociu, și Jared Kushner, ginerele președintelui Trump.
Conform acelorași informații, Dmitriev ar fi transmis ulterior planul presei americane pentru a pune presiune asupra Casei Albe. Senatorul Marco Rubio, secretarul de stat, s-a distanțat inițial de document, pentru a reveni ulterior asupra poziției — un episod pe care McFaul îl descrie drept ilustrativ pentru disfuncționalitățile din procesul de formulare a politicii externe în administrația Trump.
Planul, notează McFaul, reia toate exigențele de lungă durată ale președintelui Vladimir Putin privind capitularea Ucrainei. Documentul solicită, între altele, concesii teritoriale suplimentare în estul Ucrainei, restrângerea capacităților militare ale Kievului și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Propunerea afirmă, de asemenea, că Ucraina ar putea fi „eligibilă” pentru Uniunea Europeană — o formulare pe care McFaul o consideră nejustificată, întrucât Rusia nu are competențe în acest domeniu.
Potrivit analizelor independente, Forțele Armate ale Ucrainei rămân, după mai bine de trei ani de conflict, unele dintre cele mai eficiente din Europa. McFaul argumentează că menținerea unei Ucraine puternice este în interesul NATO, în special în contextul descurajării agresiunii ruse.
Planul prevede și invitația adresată Rusiei de a reintra în formatul G8, o decizie pe care președintele Trump ar fi luat-o fără consultarea celorlalți membri ai grupului, toți aliați democratici ai Statelor Unite. Documentul stabilește, de asemenea, condiții privind desfășurarea unor noi alegeri în Ucraina, fără referiri similare la procese electorale din Rusia.
McFaul subliniază că acceptarea unei astfel de propuneri ar constitui o legitimare a anexării teritoriale și a agresiunii militare — practici pe care Washingtonul le-a contestat ferm în perioada postbelică. Subminarea normelor internaționale privind suveranitatea ar transmite, avertizează el, un semnal periculos altor actori autoritari, inclusiv Beijingului, în contextul tensiunilor existente în jurul Taiwanului.
Potrivit lui McFaul, chiar dacă președintele Volodimir Zelenski ar dori să accepte planul, societatea și armata ucraineană nu ar susține o astfel de soluție. Administrația americană riscă, în opinia sa, să pară lipsită de forță dacă insistă ca Ucraina să accepte o propunere considerată nefavorabilă.
Pentru a proteja interesele de securitate ale Statelor Unite, McFaul consideră că documentul trebuie revizuit substanțial, prin eliminarea prevederilor care restrâng suveranitatea Ucrainei și prin introducerea unor concesii din partea Moscovei. Istoria postbelică, afirmă el, arată că marile puteri occidentale nu au cerut aprobarea Kremlinului pentru decizii privind arhitectura de securitate europeană — un precedent pe care Washingtonul nu ar trebui să-l abandoneze.
McFaul susține că o Ucraină independentă, democratică și puternică sprijină interesele americane la nivel global, în timp ce o Ucraină vulnerabilizată ar afecta poziția strategică a Statelor Unite. „A înfrunta agresiunea Kremlinului proiectează putere.
A o tolera proiectează slăbiciune”, concluzionează el.