Analiza unui antreprenor clujean
O analiză publicată de un patron de pizzerie a devenit virală pe Facebook, după ce acesta a arătat, prin calcule detaliate, ce înseamnă să fii antreprenor în România. Pentru a avea același venit net cât un angajat plătit bine, el trebuie să vândă mii de pizza pe lună. Sandu Băbășan, un antreprenor clujean din online-ul românesc, a postat recent pe pagina sa de Facebook o analiză amplă despre cât trebuie să vândă un patron de pizzerie pentru a ajunge la același câștig net pe care îl obținea atunci când era un simplu angajat. Prin calcule precise, el explică diferențele majore dintre statutul de angajat și cel de antreprenor, atrăgând atenția asupra costurilor ascunse ale unei afaceri și a faptului că multe afaceri mici riscă să se închidă din cauza costurilor ridicate, care le sufocă. Postarea lui s-a viralizat rapid, numeroase reacții, comentarii și discuții despre realitatea financiară din spatele unei afaceri aparent „simple”.
Sandu Băbășan pornește de la un scenariu simplu: un pizzar care câștigă 10.000 de lei net ca angajat decide să își deschidă propria pizzerie. Dorința lui este să obțină același venit net, însă, de data aceasta, din postura de antreprenor, cu toate taxele și costurile fiscalizate. Aici intervine însă realitatea financiară pe care mulți nu o cunosc sau nu o iau în calcul, pentru că, de fapt, cheltuielile sunt incomparabil mai mari decât salariul pe care îl vede un angajat pe fluturaș, iar efortul și bătăile de cap ale antreprenorului sunt mult mai mari decât dacă și-ar fi păstrat statutul de simplu angajat.
Potrivit calculelor prezentate de Sandu Băbășan, în situaţia dată, în afară de salariul său net de 10.000 lei, un antreprenor are nevoie de un asistent plătit cu 5.000 lei net și are de acoperit o chirie de 7.500 lei. Asta înseamnă 26.218 lei numai pentru salarii, pentru că, cu tot cu impozite, el are nevoie de 17.479 lei brut pentru antreprenor și 8.739 lei brut pentru asistent. Cheltuielile nu se opresc însă aici, pentru că la cei 26.218 lei se mai adaugă: chirie: 7.500 lei, contabil: 1.200 lei, utilități: 1.500 lei, marketing: 2.000 lei, diverse: 1.000 lei. La final, totalul cheltuielilor fixe ajunge la 39.418 lei.
În scenariul analizat, o pizza vândută cu 30 lei (TVA 11%) aduce un venit fără TVA de 27,02 lei. Din această sumă, costurile directe ajung la 15 lei pe pizza, iar impozitul de 3% aplicat microîntreprinderilor înseamnă 0,81 lei pentru fiecare produs vândut, ceea ce înseamnă că profitul pentru o pizza vândută este, la final, 11,21 lei. Astfel, Sandu Băbășan spune că, pentru a reuși să acopere toate cheltuielile și să îi rămână 10.000 lei net, trebuie să vândă 3.515 pizza pe lună, adică aproximativ 120 pizza pe zi. „Un pizzar trebuie să vândă 3.515 pizza pe lună ca antreprenor ca să câștige exact cât câștiga ca angajat. Am făcut acest calcul pentru cei care își doresc o activitate antreprenorială, dar nu sunt obișnuiți să «studieze» oportunitatea și din punct de vedere financiar. Dar și pentru angajații care știu mai bine ca antreprenorul”, a explicat Sandu Băbășan.
Printr-un mesaj ulterior, după ce postarea sa iniţială a adunat numeroase comentarii, el a clarificat scopul în care a făcut această analiză. „Multe comentarii au intrat în detalii: cât costă o pizza, cât e salariul unui pizzar, ce volum real de vânzări poți face, unde e chiria, cât e ingredientul, ce oraș, ce cuptor, ce brand de mozzarella. Dar postarea mea nu despre asta era. Eu am vrut să scot în evidență un singur lucru: diferența uriașă dintre responsabilitatea unui pizzar angajat și responsabilitatea aceluiași pizzar, după ce devine antreprenor. Ca angajat, pizzarul are o responsabilitate simplă: să facă pizza bună, la timp. Ca antreprenor, responsabilitatea explodează. Nu mai este doar pizzar. Devine manager, financiar, HR, achiziții, logistică, marketing, legal, risk-manager, negociator și half-time pompier. Ca să fie clar despre ce vorbim, aici sunt 50 de responsabilități reale pe care le are un pizzar-antreprenor și pe care un pizzar angajat NU le are”, a punctat el.
Și în luna august, Sandu Băbășan atrăgea atenția asupra faptului că micile afaceri sunt, pur și simplu, sufocate de costuri și riscă să se închidă.