Controverse și reacții politice
Flavia Groșan, medicul pneumolog cunoscut pentru opiniile sale controversate în timpul pandemiei, a fost condusă pe ultimul drum la Oradea pe 23 noiembrie 2025. Decesul său, survenit pe 19 noiembrie 2025 din cauza cancerului pulmonar, a generat reacții intense, inclusiv din partea Dianei Șoșoacă, care a criticat absența liderilor politici de la ceremonie. "Aici ar fi trebuit să vină de la președintele României, așa neconstituțional cum e, până la toți liderii de partid și toți medicii din România", a declarat Șoșoacă.
Flavia Groșan, în vârstă de 59 de ani, a fost internată în secția ATI a Spitalului Județean Oradea cu o lună înainte de moartea sa, după ce a fost găsită inconștientă în locuința sa. Medicii au descoperit metastaze multiple, iar boala a evoluat rapid, conducând la decesul său. La înmormântare au fost prezenți aproximativ 150 de oameni, inclusiv membri ai familiei și prieteni, care au venit să îi aducă un ultim omagiu.
Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S., a folosit ocazia pentru a-și exprima nemulțumirea față de lipsa de respect arătată de autorități, afirmând că Groșan a salvat multe vieți prin tratamentele sale. "Am venit pentru a o conduce pe ultimul drum pe unul dintre cei mai mari eroi naționali ai timpurilor noastre contemporane", a spus aceasta. De asemenea, Șoșoacă a afirmat că s-ar fi așteptat la o săptămână de doliu național pentru Groșan, pe care o considera o victimă a sistemului medical.
Flavia Groșan a devenit o figură controversată în timpul pandemiei COVID-19, promovând tratamente alternative și relativizând gravitatea virusului. A fost criticată de numeroși experți, care au catalogat declarațiile sale drept conspiraționiste. Potrivit unui studiu al Ministerului Sănătății din 2025, 75% dintre români considerau că informațiile vehiculate de Groșan erau periculoase și false.
Într-o postare din 24 august 2025, Groșan a susținut că o persoană nevaccinată ar putea "înceta să respire brusc" după contactul cu o persoană vaccinată anti-COVID. Această afirmație a stârnit controverse, iar mai mulți medici au condamnat teoria sa. Într-o recunoaștere ulterioară, Groșan a declarat că ideea fusese "copiată de la altcineva", ceea ce a generat și mai multe critici din partea comunității medicale.
În pofida controverselor, Groșan și-a continuat activitatea, activând ca medic și postând informații pe rețelele sociale, unde a câștigat un număr semnificativ de adepți. Potrivit unei analize a Eurostat din 2025, România se confrunta cu o scădere a încrederii în sistemul medical, iar personalități precum Groșan au contribuit la amplificarea neîncrederii în vaccinuri.
Pe lângă reacțiile pozitive, criticile la adresa Flaviei Groșan nu au întârziat să apară. Reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România au declarat că promovarea unor teorii nefondate afectează grav imaginea profesiei medicale și sănătatea publică. Aceștia au subliniat importanța respectării dovezilor științifice în tratarea pacienților.
În concluzie, moartea Flaviei Groșan a generat o dezbatere intensă în societatea românească despre responsabilitatea medicilor de a oferi informații corecte și despre impactul teoriilor conspiraționiste asupra sănătății publice.
Rămâne de văzut cum va evolua percepția publicului asupra vaccinării și a sistemului medical în urma acestor evenimente.