Critici asupra datoriilor publice
Senatorul Petrişor Peiu (AUR) a declarat, luni, că politica pe care a adoptat-o guvernul Bolojan, şi anume descreşterea inflaţiei, pentru a reduce povara datoriei publice, este ucigătoare pentru ţară. "Avem, în sfârşit, din păcate, certitudinea că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB, încălcând cea de-a doua linie roşie din Tratatul de la Maastricht. Prima a fost cu depăşirea pragului de 3% a deficitului bugetar. Ce este extrem de important legat de datoria publică? Din păcate, Ministerul Finanţelor publică raportul privind datoria guvernamentală cu foarte mare întârziere. Avem, deocamdată, raportul pe luna iulie 2025. Conform acestui raport, datoria a atins 1070 de miliarde de euro, reprezentând 58,9% din produsul intern brut. După luna iulie, mai avem încă 3 luni, august, septembrie şi octombrie. Suntem chiar la finalul lunii noiembrie. Având în vedere ritmul de 15 miliarde de lei de până acum, în fiecare lună, ritmul lunar de creştere a datoriei publice, este foarte probabil că suntem la peste 1100 de miliarde de lei, astăzi, ceea ce înseamnă că s-a depăşit pragul de 60% din PIB al datoriei publice", a spus Petrişor Peiu într-o conferinţă de presă.
Senatorul AUR a arătat că "avem o lună iulie absolut atipică, un vârf major de creştere a datoriei publice, de 30 de miliarde de lei într-o lună, dublu faţă de media lunară". "Noi ştim că am avut anul acesta 3 vârfuri de plată a datoriei publice. Această creştere arată faptul că s-a rostogolit respectiva datorie cu vârfuri mari de tot. Şi acum vedem luna iulie, vom vedea şi luna octombrie, undeva spre sfârşitul anului, sau poate chiar în ianuarie, când se îndură Ministerul de Finanţe", a precizat liderul senatorilor AUR.
Potrivit lui Petrişor Peiu, "România a devenit extrem de sensibilă la variaţiile cursului de schimb, pentru că 55% din această datorie este făcută în valute străine, în monede străine". În plus, o altă consecinţă este "o creştere enormă a cheltuielilor cu dobânzile, care se va situa începând cu acest an undeva la pragurile 3% din PIB". Peiu a menţionat că a treia consecinţă, şi cea mai importantă, este că urmează împrumuturi care nu au legătură cu finanţarea deficitului bugetar, de exemplu, programul SAFE, de 16,7 miliarde de euro, 85 de miliarde de lei, care vor fi împrumutate de România. Aceste împrumuturi se vor adăuga datoriei publice deja extrem de mari, astfel că vom avea 4 sau 5 puncte procentuale din PIB aduse de acest împrumut SAFE.
"Toate aceste costuri le vom regăsi în costurile noastre cu datoria publică şi tot acest nivel suplimentar de datorie publică se va adăuga celor peste 1100 de miliarde de lei pe care le avem deja în datoria publică. Politica pe care a adoptat-o guvernul Bolojan, şi anume descreşterea inflaţiei pentru a reduce povara datoriei publice, este ucigătoare pentru ţară", a menţionat Petrişor Peiu.
Senatorul a arătat că guvernul are două mecanisme prin care creşte preţurile: pe de o parte, creşterea de taxe, care scumpeşte fiecare produs, bun sau serviciu, şi pe de altă parte, creşterea preţurilor la energie. "Putem să spunem că avem o creştere a preţurilor la producţia de energie de 13%, o creştere anualizată, şi mai avem, pe de altă parte, o creştere a preţurilor de consum a produselor energetice, inclusiv a energiei electrice. La energie electrică avem 72%, iar la energie termică 17%. Vorbim acum şi de o creştere a preţului la combustibil la pompă. Toate acestea trei, împreună cu creşterile de taxe, alimentează creşterea de preţuri", a arătat parlamentarul AUR.
"Chiar dacă, pe termen scurt, s-a lăudat săptămâna trecută cu venituri mai mari, inflaţia aduce venituri mai mari la buget, pe termen lung se va reaşeza deficitul bugetar. La sfârşitul anului, deficitul va fi tot în jur de 9%. Deci, guvernul se află într-o capcană, încercând să reducă deficitul doar din creşteri de taxe, fără a accepta reducerile de cheltuieli. Chiar săptămâna trecută, premierul Bolojan vorbea de o reducere a cheltuielor cu salariile personalului bugetar cu 500 de milioane de lei într-o lună, la un fond de salarii de 14 miliarde de lei pe lună.
Această reducere, provenită din comasarea unor sporuri, este ridicolă în raport cu creşterile de cheltuieli generate de creşterile de taxe şi preţuri la energie", a subliniat Peiu.