Analiza IICCMER asupra influenței online
Tinerii din România sunt expuși masiv pe TikTok la postări prin care se răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste, arată o analiză a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), publicată pe 24 noiembrie 2025. Mesajele propagandistice sunt promovate de conturi generate de boți și trolli, utilizând o grafică atractivă care captează atenția utilizatorilor și creează o percepție pozitivă asupra acestora. „Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o amenințare reală, avem nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a contracara dezinformarea și manipularea în rândul tinerilor”, a declarat Florin - Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER.
Analiza, realizată de Didona Goanță, consultantă în comunicare strategică și colaboratoare IICCMER, scoate în evidență că doar 200 de postări de pe TikTok au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări. „Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți”, a menționat Goanță. Aceste postări răspândesc cele mai diverse narative pro-totalitare, care conțin mesaje ce glorifică regimul lui Nicolae Ceaușescu.
IICCMER a identificat două tipologii principale de pagini care răspândesc aceste idei pe TikTok. Prima tipologie este legată de paginile create în jurul anului 2017, care au avut inițial scopul de a construi o comunitate și de a transfera credibilitate între utilizatori. Aceste pagini publicau inițial conținut emoțional, cum ar fi videoclipuri cu animale, care au rezonat cu publicul țintă, creând o atmosferă de apropiere. În etapele ulterioare, aceste pagini au început să publice mesaje cu temă propagandistică de tip comunist, folosind încrederea câștigată pentru a influența opinia publicului.
A doua tipologie se referă la paginile de trolli și boți, activate intens spre sfârșitul anului 2021, parte a unei strategii de influențare coordonată. Aceste pagini publicau din start mesaje de propagandă comunistă și au înregistrat o activitate crescută în perioada alegerilor prezidențiale din 2023, continuând să publice în medie una sau două postări pe zi pentru a menține o prezență constantă.
Strategiile de manipulare identificate de IICCMER includ neutralitatea aparentă și utilizarea unei graficii moderne. Prima strategie se bazează pe prezentarea conținutului într-un mod neutru, invitând publicul să tragă propriile concluzii, ceea ce reduce rezistența la mesaj. A doua strategie implică utilizarea de elemente vizuale și sonore atractive, care creează o asociere pozitivă cu conținutul transmis. Aceste abordări sunt menite să facă mesajele propagandistice mai accesibile și plăcute pentru tineri.
Cele mai răspândite narative în aceste postări includ portretizarea lui Nicolae Ceaușescu ca un lider patriot, prezentarea realizărilor regimului comunist și promovarea ideii de independență națională. „Este urgent ca autoritățile, instituțiile și societatea civilă să ia măsuri. Răspândirea acestor mesaje trebuie oprită înainte ca efectele să devină ireversibile”, a subliniat Șandru.
În concluzie, impactul acestor mesaje asupra tinerilor este îngrijorător, iar autoritățile române trebuie să reacționeze rapid și coordonat pentru a contracara influența nocivă a propagandei pro-totalitare. Monitorizarea și demantelarea rețelelor de trolli și boti, precum și campaniile strategice de combatere a dezinformării, trebuie să devină priorități naționale.
Numai astfel se poate proteja viitorul generației tinere din România de influențele ideologice periculoase care amenință valorile democratice.