Controverse și reacții internaționale
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, le-a spus sâmbătă senatorilor americani că amplul plan de pace pentru a pune capăt războiului de aproape patru ani dintre Rusia și Ucraina nu este al Americii, ci doar o „listă de dorințe” rusească „scursă”, potrivit Politico. Totodată, însă, Rubio a scris pe X că propunerea de pace aparține SUA, ceea ce pare să contrazică afirmațiile congresmnilor.
Declarația șefului diplomației americane Marco Rubio a fost făcută sâmbătă după-amiază în fața unei delegații bipartizane, la Forumul Internațional de Securitate Halifax din Canada. Rubio a spus că planul în 28 de puncte, despre care se presupune că ar fi fost elaborat pentru a pune capăt războiului, este de fapt o propunere rusească, nu o inițiativă americană, potrivit senatorului Republican din Dakota de Sud, Mike Rounds, citat de Politico.
„Ne-a spus foarte clar că suntem destinatarii unei propuneri care a fost transmisă unuia dintre reprezentanții noștri”, a spus Rounds. „Nu este recomandarea noastră. Nu este planul nostru de pace. Este o propunere care a fost primită și, în calitate de intermediar, am făcut aranjamente pentru a o distribui - și nu am publicat-o. A fost scursă pe surse”, a mai spus senatorul.
Mike Rounds a adăugat însă că administrația Trump vrea să „îl utilizeze ca punct de plecare”, adăugând că planul „arăta mai degrabă ca și cum ar fi fost scris în limba rusă de la bun început”, potrivit Associated Press. Iar senatorul independent din Maine, Angus King, a declarat că, potrivit lui Rubio, planul era o „listă de dorințe a rușilor”.
Rubio le-a spus parlamentarilor americani că nu știa de niciun plan al președintelui Donald Trump de a întrerupe schimbul de informații sau asistența militară dacă Ucraina respinge termenii acestui plan. „Mi-a spus... că nu era conștient de această amenințare”, a declarat Rounds. „Intenția era de a profita de ceea ce fusese discutat public în știri și de a le oferi ucrainenilor oportunitatea de a răspunde”, a adăugat senatorul, citat de Politico.
Dar într-un mesaj transmis sâmbătă seara pe postul X, Marco Rubio a contestat ideea că SUA nu ar fi fost implicate în elaborarea planului. „Propunerea de pace a fost elaborată de SUA”, a scris el. „Este oferită ca un cadru solid pentru negocierile în curs. Se bazează pe contribuțiile părții ruse. Dar se bazează și pe contribuțiile anterioare și continue ale Ucrainei”, a adăugat șeful diplomației americane.
Planul de pace prevede ca Kievul să cedeze întreaga regiune Donbas, inclusiv teritoriul care nu a fost controlat de Moscova timp de mai bine de un deceniu, să își reducă armata cu o treime și să se angajeze să nu adere niciodată la NATO. Președintele Trump i-a dat lui Zelenski termen până la Ziua Recunoștinței pentru a accepta cadrul acordului.
Dar într-o declarație adresată reporterilor în fața Casei Albe sâmbătă, Trump a declarat că propunerea SUA nu este „oferta sa finală”. Însă președintele american a avertizat că răbdarea sa este o problemă. El a declarat pentru The New York Post că, dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge planul, „atunci poate continua să lupte cu toată inima”.
Planul, însă, s-a confruntat cu critici aspre atât pe plan intern, cât și internațional. Liderii europeni au respins sâmbătă propunerea - considerată în general favorabilă Moscovei - și s-au adunat în marja summitului G20 din Africa de Sud pentru a discuta modalități de a sprijini Kievul și de a rescrie porțiuni din planul de pace după ce Zelenski a semnalat că țara sa ar putea risca să-și piardă demnitatea și libertatea.
„Războaiele nu pot fi încheiate de marile puteri, ignorând țările afectate”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz la summit. „Suntem încă departe de un rezultat bun pentru toată lumea”, a adăugat cancelarul Germaniei. Senatorii republicani Mitch McConnell și Lindsey Graham au criticat și ei planul, parlamentarul din Kentucky susținând că președintele rus Vladimir Putin a încercat să-l ia „de prost” pe Trump.
Între timp, au apărut informații că Marco Rubio, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și secretarul armatei, Dan Driscoll, se vor întâlni duminică la Geneva, Elveția, cu consilieri ucraineni și reprezentanți din Franța, Germania și Marea Britanie, pentru a continua discuțiile înainte de a se angaja cu oficiali ruși.
Boris Johnson afirmă că Vladimir Putin poate observa cu ușurință „slăbiciunea și incoerența Occidentului”, în ciuda faptului că Rusia, deși a înregistrat pierderi masive de vieți omenești și se confruntă cu dificultăți economice, controlează doar puțin peste 20% din teritoriul ucrainean. Cu toate acestea, spune Johnson ironic, Occidentul este cel care avansează acum un plan „scris în întregime de Kremlin”.
Propunerea americană include cedarea Crimeii, Donbasului și a altor teritorii controlate în prezent de Ucraina, reducerea drastică a forțelor armate ucrainene, blocarea aderării la NATO și acordarea unui veto Rusiei asupra prezenței trupelor aliate pe teritoriul ucrainean. Johnson avertizează că aceste condiții ar menține Kievul într-o dependență directă de Moscova și ar lăsa țara vulnerabilă la noi atacuri, echivalând cu „castrarea militară” a Ucrainei.
„Dacă Kievul ar accepta acești termeni, ar deveni un instrument al Moscovei, trăind sub amenințarea constantă a unei a treia invazii. Este o capitulare totală a așa-zișilor apărători ai Ucrainei. Este un nou München”, a scris Boris Johnson. Fostul premier amintește că Marea Britanie a fost ani la rând unul dintre principalii susținători ai Ucrainei — militar, politic și diplomatic — și că el însuși a cerut în mod constant trimiterea de armament la Kiev și a efectuat vizite regulate pentru a susține moralul ucrainenilor.
În acest context, Johnson se declară surprins de absența unei poziții clare din partea Londrei față de ultimatumul Washingtonului: „De ce nu auzim astăzi vocea britanică? Ce se întâmplă cu țara care a fost până acum în avangarda sprijinului pentru Ucraina?”. Potrivit relatărilor din presă, planul a fost elaborat în urma unor consultări secrete între oficiali americani și ruși. Documentul, structurat în 28 de puncte, se concentrează pe patru teme principale: pacea în Ucraina, garanțiile de securitate, arhitectura de securitate europeană și viitoarele relații ale SUA cu Moscova și Kievul.
Președintele american Donald Trump a stabilit termenul de 27 noiembrie pentru ca Ucraina să accepte planul, deși ulterior a sugerat că documentul ar putea fi ajustat. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat primirea planului.
În 23 noiembrie, la Geneva, sunt programate discuții între reprezentanții SUA, Regatului Unit, UE și Ucrainei privind viitorul acestor propuneri formulate de administrația Trump.