Creștere alarmantă a datoriei publice
Datoria publică a României a crescut cu 30 miliarde lei într-o singură lună, ajungând la 58,9% din PIB, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor pe 10 octombrie 2025. Această valoare marchează o creștere semnificativă față de 57,3% înregistrată în luna iunie a aceluiași an. "Este esențial să monitorizăm aceste creșteri pentru a preveni o criză financiară", a declarat economistul Ionel Danciu, expert în politici economice la Universitatea București.
În detaliu, datoria pe termen mediu și lung a României a ajuns la 1.004,9 miliarde de lei în iulie, în creștere de la 975,238 miliarde de lei în luna precedentă. De asemenea, datoria pe termen scurt a crescut de la 64,62 miliarde lei la 65,19 miliarde lei. Majoritatea acestei datorii, în valoare de 884,026 miliarde de lei, provine din titluri de stat, iar împrumuturile se ridică la 166,6 miliarde de lei.
Analizând structura datoriei, se observă că datoria în moneda națională este de 489,747 miliarde lei, în timp ce datoria în euro se cifrează la 465,49 miliarde lei. De asemenea, datoria în dolari americani este echivalentă cu 112,96 miliarde lei. Conform Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.046 miliarde lei, de la 1.015,85 miliarde lei în iunie 2025, majoritatea fiind contractată în lei și euro.
Datoria administrației publice locale, pe de altă parte, a urcat la 24,175 miliarde de lei, o creștere modestă față de 24,005 miliarde de lei în luna precedentă. În același timp, datoria internă a administrației publice se cifra la 523,116 miliarde de lei, reprezentând 28,8% din PIB, similar cu luna iunie. În contrast, datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde de lei, echivalând cu 30,1% din PIB.
Aceste statistici sugerează o tendință îngrijorătoare în gestionarea finanțelor publice ale României. "Această creștere rapidă a datoriei ar putea avea consecințe pe termen lung asupra stabilității economice a țării", a adăugat Danciu. Experții din domeniu avertizează că un raport al datoriei publice de peste 60% din PIB ar putea limita capacitatea guvernului de a investi în proiecte sociale și infrastructură.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție vulnerabilă. De exemplu, conform Eurostat, datoria medie a țărilor din zona euro era de 96% din PIB în 2023. Astfel, este esențial ca autoritățile române să dezvolte strategii eficiente de reducere a datoriei.
Criticii guvernului subliniază că lipsa unei politici fiscale riguroase contribuie la această situație. "Guvernul trebuie să prioritizeze reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor fiscale pentru a evita o criză economică", a declarat Mihai Tănase, analist economic la Institutul Național de Statistică.
În concluzie, creșterea rapidă a datoriei publice în România ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a țării. Autoritățile trebuie să acționeze prompt pentru a controla această tendință și a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
Este imperativ ca măsurile de austeritate și reformele fiscale să fie implementate eficient pentru a evita dificultăți economice pe viitor.