Edilii Bucureștiului de la Revoluție încoace

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Campania electorală pentru Primăria Capitalei a început, iar alegătorii se pregătesc să decidă cine va deveni al 17-lea primar al Bucureștiului. De la Revoluție încoace, orașul a avut o serie de primari, fiecare cu realizările și problemele sale. Alegerile din 7 decembrie sunt așteptate cu interes de către toți bucureștenii.

EN

Brief

The electoral campaign for the mayor of Bucharest has begun, with voters preparing to choose the 17th mayor since the revolution. The upcoming elections on December 7 are highly anticipated, as each candidate brings their own achievements and challenges to the table.

Edilii Bucureștiului de la Revoluție încoace
Sursa foto: psnews.ro

Campania electorală 2025

Edilii bucureștiului reprezintă subiectul principal al acestui articol. S-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile din 7 decembrie 2025, când bucureștenii vor veni la urne să își aleagă noul primar, după ce Nicușor Dan s-a mutat la Palatul Cotroceni, devenind Președintele României. Cel care va câștiga alegerile locale ar urma să devină, astfel, cel de-al 17-lea primar pe care l-a avut capitala României începând cu anul 1990. Potrivit Biroului Electoral Central, 18 candidați s-au înscris în cursa pentru Primăria Capitalei, competiție în care se luptă pentru voturile celor 1,8 milioane de bucureșteni înscriși pe listele electorale. "Este momentul ca bucureștenii să decidă viitorul Capitalei și să aleagă un primar care să răspundă nevoilor lor", a declarat președintele BEC, Cristian Dămureanu.

Digi24.ro a realizat o revistă a celor 11 candidați relevanți pentru această competiție electorală. Acest lucru face parte dintr-o tradiție de a analiza primarii pe care Bucureștiul i-a avut din 1990 încoace. Primul primar post-decembrist al Capitalei a fost Dan Predescu, fost președinte al Consiliului Municipal București al Frontului Salvării Naționale. Cercetător la Institutul de Biologie și Patologie Celulară, Predescu a fost unul dintre primii care au intrat în sediul Primăriei Municipiului București în 22 decembrie 1989. A fost ales în funcție de consiliul Municipal București în 21 ianuarie 1990, dar a rezistat până în 23 iulie 1990. Mandatul său a fost presărat de confruntările cu protestatarii din Piața Universității, despre care spunea în interviuri că „nu prezintă o stabilitate psihică normală”.

După Predescu, a urmat Ștefan-Constantin Ciurel, membru al Frontului Salvării Naționale, numit de guvernul Petre Roman în 24 iulie 1990. Înainte de 1989, Ciurel a condus centrala de construcții a Capitalei și a coordonat lucrările la Casa Poporului, Biblioteca Națională și Muzeul Național de Istorie. A demisionat în noiembrie 1990, fiind criticat de Guvern pentru lipsa unor reforme legate de salubritate, dezvoltare urbanistică și protecția mediului. Conform Digi24, în locul său a venit Nicolae Viorel Oproiu, care a rezistat până în septembrie 1991, fiind apoi înlocuit de Doru Pană.

La alegerile locale din februarie 1992, primele alegeri organizate în Bucureștiul democratic, s-au înscris 33 de candidați, dintre care doi au trecut în al doilea tur: Crin Halaicu (Convenția Democratică) și Cazimir Ionescu (FSN). Halaicu a câștigat alegerile, dar a întâmpinat dificultăți în gestionarea problemelor infrastructurii. "Erau unele probleme aproape insurmontabile. Toată zona centrală nu avea apă multe ore pe zi, mai ales în orele de vârf", a amintit Halaicu într-un interviu pentru jurnalul.ro.

Locul lui Halaicu a fost ocupat în 1996 de Victor Ciorbea, candidatul CDR, care a reușit să învingă pe Ilie Năstase, candidatul PDSR, în al doilea tur. Ciorbea a preluat funcția de prim-ministru în decembrie 1996, iar interimatul a fost asigurat de Viorel Lis, care a fost confirmat în funcție la alegerile din 1998. Lis a devenit cunoscut pentru stilul său de viață excentric și pentru realizările sale în domeniul curățeniei orașului, menționând în interviuri că a privatizat curățenia și a ajutat la dezvoltarea infrastructurii.

Traseul politic al lui Nicușor Dan, de la primar general al Capitalei la Președintele României, a fost inspirat de Traian Băsescu, care a câștigat primul său mandat în 2000. Băsescu a avut un mandat marcat de controverse, inclusiv critici pentru programul de sterilizare a câinilor maidanezi. A câștigat un nou mandat în 2004, dar a fost nevoit să renunțe pentru a deveni Președinte. Locul său a fost preluat de Răvan Murgeanu, viceprimar la acea vreme.

În 2005, Adriean Videanu a câștigat alegerile locale, dar a fost acuzat de probleme legate de gestionarea câinilor maidanezi și, ulterior, a fost implicat în scandaluri legale după pierderea alegerilor din 2008, când Sorin Oprescu a devenit primar. Oprescu a câștigat un nou mandat în 2012, dar a fost suspendat în 2015 din cauza unui dosar penal de corupție. În prezent, el se află în Grecia, fugind de o condamnare definitivă.

Mandatul lui Oprescu a fost urmat de doi primari interimari, Ștefănel Dan Marin și Ioan Răzvan Sava, până la alegerile din 2016, câștigate de Gabriela Firea. Firea a fost criticată pentru modul în care a gestionat resursele capitalei, iar la finalul mandatului său, Bucureștiul era învăluit de controverse legate de companiile municipale. Alegerile din 2020 au adus la conducerea Capitalei pe Nicușor Dan, care a subliniat datoriile de peste 3 miliarde de lei lăsate de predecesoarea sa. Pe lângă stingerea datoriilor, Dan a reabilitat o parte considerabilă din rețeaua de termoficare.

Acum, cu o nouă campanie electorală în desfășurare, bucureștenii se pregătesc să decidă cine va conduce orașul în următorii ani. Stelian Bujduveanu, fost viceprimar, îndeplinește acum funcția de primar interimar al Capitalei și va trebui să navigheze provocările lăsate de predecesorul său.

Deciziile care vor fi luate în această campanie vor avea un impact semnificativ asupra viitorului Bucureștiului.