Perspectivele istoricului Armand Goșu
Noul plan de pace al administrației Trump pentru Ucraina a generat reacții variate, iar istoricul Armand Goșu oferă o analiză detaliată a acestuia într-un interviu acordat publicației Contributors. Conform lui Goșu, planul în 28 de puncte ar putea fi considerat „o bază de plecare, însă nu mai mult”. Deși acesta recunoaște că textul propus de americani reprezintă un avans comparativ cu negocierile anterioare de la Istanbul, el subliniază că varianta actuală rămâne inacceptabilă. „Citit cu atenție, comparat cu ce s-a negociat până acum la Istanbul, textul propus de americani e un mare pas înainte”, afirmă Goșu, evidențiind totodată inadecvarea anumitor prevederi.
În ceea ce privește detaliile planului, Goșu menționează că primul punct, care confirmă suveranitatea Ucrainei, este esențial, având în vedere că Putin a negat frecvent dreptul Ucrainei de a exista. Totuși, el subliniază că ar fi fost mai bine să se folosească o formulare standard care să includă confirmarea independenței și integrității teritoriale. De asemenea, punctul doi introduce un acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa, dar Goșu se arată sceptic cu privire la ambiguitățile acestuia, întrebându-se ce înseamnă Europa și dacă problemele istorice cu Rusia vor fi considerate „rezolvate”.
O altă prevedere controversată este articolul 16, care stipulează că Rusia se va angaja să adopte o lege pentru a promite că va acționa pașnic în relația cu Europa și Ucraina. Goșu se întreabă cum poate fi tratată o astfel de promisiune și dacă va avea vreo relevanță în practică. De asemenea, el analizează articolul 3, care promite că Rusia nu va invada țări vecine, dar ridică întrebări legate de credibilitatea acestei asigurări și de statutul NATO în context.
În continuare, Goșu discută despre modul în care problemele teritoriale sunt aborda te în plan, evidențiind că există o tendință de recunoaștere de facto a unor teritorii ocupate de Rusia. Aceasta ar putea include Crimeea, Luhansk și Donețk, ceea ce ar însemna o cedare semnificativă din partea Ucrainei. „Cea mai mare concesie făcută Rusiei se regăsește în prevederea că Ucraina își va retrage trupele din regiunea Donețk, abandonând fără luptă cea mai bine fortificată zonă”, afirmă istoricul.
În ceea ce privește aspectele militare, Goșu subliniază că forțele armate ucrainene ar fi limitate la 600.000 de soldați, o cifră care ar face ca armata Ucrainei să fie cea mai mare din Europa. Aceasta vine în contrast cu cerințele anterioare ale Rusiei, care au solicitat o reducere semnificativă a numărului de militari. Totodată, el menționează că Ucraina ar trebui să renunțe la aderarea la NATO, ceea ce ar putea diminua opțiunile de securitate ale țării.
Goșu discută, de asemenea, despre garanțiile de securitate oferite Ucrainei, afirmând că fără prezența trupelor americane pe teren, aceste garanții nu vor avea credibilitate. În plus, el evidențiază faptul că planul include prevederi controversate referitoare la utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei, care ar putea crea tensiuni între diferitele state europene.
Articolul 14, care prevede ca 100 de miliarde de dolari din activele rusești să fie investite în reconstrucția Ucrainei, este considerat de Goșu ca fiind „o bijuterie”, dar și o formulă care ar putea submina eforturile europene de confiscare a acestor fonduri. Goșu adaugă că, deși unele prevederi au fost eliminate din ultimele variante ale planului, statul rus nu va renunța cu ușurință la anumite linii roșii, cum ar fi statutul limbii ruse în Ucraina.
În final, Goșu concluzionează că, deși planul de pace al lui Trump ar putea fi văzut ca un progres față de negocierile anterioare, implementarea acestuia va depinde de voința politică a actorilor implicați și de reacțiile din partea Ucrainei și a partenerilor săi internaționali. „Ucrainenii sunt eroi, nu sunt victime. Se bat cu succes cu Rusia de aproape patru ani”, subliniază el, evidențiind capacitatea de rezistență a poporului ucrainean în fața agresiunii externe.
Pentru mai multe detalii, citiți interviul complet pe Contributors.