Plafonare și tranziție de 15 ani
La 21 noiembrie 2025, Guvernul României a anunțat modificări semnificative în ceea ce privește pensiile magistraților. Conform noilor reglementări, pensia de serviciu nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție pentru atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani va fi extinsă la 15 ani. Premierul Ilie Bolojan a declarat: „Având în vedere importanța unui proces de legiferare rapid, Guvernul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, se va derula cu celeritate.”
Noua formulă de calcul a pensiilor stabilită prin proiectul de lege prevede că pensia de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, care este definită ca media indemnizațiilor brute realizate de magistrat în ultimii cinci ani de activitate. De asemenea, se introduce o plafonare a pensiei, stipulându-se clar că pensia rezultată „nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă”. Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare va începe pe 1 ianuarie 2026.
Schimbările aduse de acest proiect sunt menite să alinieze sistemul de pensionare al magistraților români la standardele europene, unde pensionarea anticipată și pensiile speciale sunt mult mai restricționate. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), pensiile magistraților din România au fost, până acum, cu mult mai generoase decât cele din alte țări europene. Spre exemplu, în Germania, judecătorii se pensionează de obicei la 65-70 de ani și beneficiază de pensii care nu depășesc 71,75% din ultimul salariu de bază după o carieră de 40 de ani.
Criticile aduse sistemului de pensii pentru magistrați au fost constante în ultimii ani, mai ales în contextul crizei economice și deficitului bugetar crescut. Potrivit Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu pensiile speciale au crescut semnificativ, generând un deficit fiscal considerabil. Premierul Bolojan a subliniat că: „Aceste privilegii timpurii și generoase au generat o povară bugetară și resentimente sociale.”
În comparație, în Franța, magistrații nu se pot pensiona anticipat și beneficiază de pensii proporționale cu salariile, fără privilegii speciale. Vârsta de pensionare pentru magistrați a fost recent majorată la 64 de ani, iar pentru a beneficia de pensie, aceștia trebuie să aibă o vechime de 43 de ani în sistemul public. Similar, în Italia, limita de vârstă pentru pensionarea magistraților este de 70 de ani, iar pensiile sunt calculate pe baza contribuțiilor acumulate.
Pe de altă parte, în Spania, judecătorii pot opta pentru pensionarea anticipată după 30 de ani de serviciu, dar majoritatea aleg să lucreze până la 70 de ani. Pensia este calculată pe baza unui sistem definit, cu un plafon maxim stabilit de lege.
Noul proiect de lege a fost prezentat de Ministerul Muncii pe 19 noiembrie și introduce o abordare mai graduală, având în vedere că perioada de tranziție a fost extinsă, iar plafonul maxim al pensiei va rămâne la 70% din ultimul salariu net. Această modificare a fost bine primită de către reprezentanții magistraților, care au solicitat o perioadă de tranziție mai lungă pentru a se adapta la noile reglementări.
În concluzie, modificările propuse de Guvern în privința pensiilor magistraților reprezintă un pas important către alinierea sistemului românesc la standardele europene. Cu toate acestea, va fi esențial ca procesul de avizare și implementare să se desfășoare într-un mod transparent și eficient, pentru a evita eventuale controverse sau întârzieri.
Următorii pași includ obținerea avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii și prezentarea proiectului de lege în fața Parlamentului pentru a fi adoptat, având în vedere termenele stabilite de Comisia Europeană pentru reformele necesare în cadrul PNRR.