Kiev lăsat în afara NATO
Administrația lui Donald Trump a anunțat, joi, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va întâlni la Kiev cu înalți oficiali ai Pentagonului, în contextul în care discuțiile despre un plan de pace au intensificat controversele internaționale. Această întâlnire vine după o vizită nereușită a lui Zelenski în Turcia, unde a sperat să reia negocierile de pace cu sprijinul american. Potrivit consilierului său, Dmitro Litvin, președintele se va întâlni, în cursul zilei de astăzi, cu delegația condusă de secretarul armatei americane, Daniel Driscoll. Aceasta este parte a unei serii de întâlniri care au avut loc recent, inclusiv cu premierul Ucrainei, Julia Svyrîdenko.
Planul de pace, care ar putea reduce numărul de trupe ucrainene la 40% din efectivele actuale, nu prevede o reducere corespunzătoare a forțelor ruse, conform unor surse din presă. „Ucraina ar fi obligată să cedeze și mai mult teritoriu, dincolo de porțiunile extinse din estul și sudul său deja ocupate de Rusia”, au declarat jurnaliștii de la The Economist. Aceștia au subliniat că Ucraina ar avea interdicții severe asupra armamentului, inclusiv restricții privind sistemele cu rază lungă de acțiune, iar trupele străine nu ar fi permise pe teritoriul ucrainean.
Kremlinul a reacționat la rapoartele din presa internațională despre un plan de pace în 28 de puncte, afirmând prin purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, că nu are „nimic nou” de spus pe acest subiect. Peskov a reiterat că orice acord de pace ar trebui să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”, dar nu a dorit să confirme dacă Vladimir Putin a fost informat despre planul de pace propus.
Printre condițiile prezentate în planul de pace al SUA, se află și obligația ca Rusia să plătească Ucrainei chirie pentru ocuparea Donbasului, o sumă specifică nefiind dezvăluită. Conform The Telegraph, Ucraina ar păstra formal Donbasul în granițele sale, dar de facto ar ceda controlul în schimbul unor plăți regulate. Această cedare de control, sub forma unei „chirii”, este considerată de mulți ca o capitulare, care nu ar fi acceptată de opinia publică ucraineană.
În cadrul unei reuniuni recente, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a subliniat importanța unei păci durabile și juste, adăugând că orice plan de pace trebuie să aibă sprijinul ucrainenilor și al europenilor. De asemenea, ea a menționat că nu a auzit de nicio concesie din partea Rusiei, subliniind că, în acest război, există un agresor și o victimă.
Ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, a declarat că pacea în Ucraina nu poate însemna „capitulare” pentru Kiev, iar președintele spaniol, José Manuel Albares, a insistat că orice plan de pace trebuie să implice Ucraina și Uniunea Europeană. Cu toate acestea, voci critice, precum Péter Szijjártó din Ungaria, au sugerat că UE ar trebui să oprească plățile către „o mafie de război” din Ucraina, avertizând că timpul nu este de partea Ucrainei.
Reuniunea miniștrilor de externe ai UE are loc în contextul în care Ucraina a raportat 26 de morți într-un recent atac rusesc asupra orașului Ternopil, iar altele 22 de persoane sunt dispărute. Această situație tensionată a dus la presiuni crescânde asupra Ucrainei de a lua în considerare un plan secret de încheiere a războiului, care ar putea echivala cu o capitulare.
Funcționarii ucraineni au fost uimiți de noul plan de pace al SUA, care a fost dezvăluit de publicația Politico, citând surse care afirmau că Steven Whitkoff a început să lucreze la el la sfârșitul lunii octombrie, după o întâlnire cu Kirill Dmitriev în Miami. Se pare că SUA ar dori să aplice în Ucraina aceeași soluție folosită pentru a obține încetarea focului în Gaza, obligând părțile aflate în conflict să accepte un proiect de pace.
Mai mulți oficiali americani au afirmat că planul prevede cedarea întregii regiuni estice a Donbasului către Rusia, în schimbul promisiunii Moscovei de a nu ataca mai departe Ucraina sau alte țări europene. Detalii din acest plan au fost confirmate și de jurnaliștii de la The Telegraph, care scriu că Rusia ar plăti o chirie pentru controlul de facto asupra regiunii. Această taxă ar avea rolul de a compensa pierderile financiare suferite de Ucraina.
Conform constituției ucrainene, cedarea de teritoriu ar trebui să fie supusă unui vot public, dar un acord de închiriere ar putea evita acest proces. Planul de 28 de puncte a stârnit temeri că Ucraina ar putea fi exclusă din discuțiile despre viitorul său, obligată să reducă semnificativ numărul armatei sale și să renunțe la rachetele cu rază lungă de acțiune.
În plus, planul ar împiedica desfășurarea de trupe străine în Ucraina și ar pune capăt asistenței militare americane. Limba rusă ar deveni limbă oficială în regiunile ocupate, iar Biserica Ortodoxă Rusă ar căpăta statut oficial. Ucrainei i s-ar permite să negocieze garanții de securitate din partea SUA și UE.
Oficialii din Kiev au respins acest plan, iar Rusia a negat că ar avea cunoștință despre el. Donald Trump nu a comentat direct acordul, dar a declarat recent că i-a spus lui Putin: „Lasă-mă să rezolv nenorocitul tău de război”. Surse au indicat că Washingtonul i-ar fi spus lui Zelenski că trebuie să accepte termenii, percepând o slăbiciune din cauza scandalului de corupție care afectează conducerea ucraineană.
În ultimele ore, planul controversat al lui Trump a generat numeroase reacții online. Steve Whitkoff, reprezentant special al lui Trump, a șters un comentariu pe rețeaua socială X, lăsând loc pentru speculații despre intențiile sale. Tweetul său, care menționa o posibilă sursă de informații, a fost rapid șters, ceea ce a ridicat întrebări despre natura comunicării sale cu oficialii ruși.
Acest context subliniază complexitatea situației din Ucraina, unde un plan de pace controversat ar putea avea implicații profunde pentru viitorul țării și al regiunilor sale ocupate.
În vreme ce liderii europeni subliniază importanța unei soluții juste, tensiunile rămân ridicate, iar soarta Ucrainei este în continuare incertă.