Critici și reacții guvernamentale
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins recent cea mai nouă variantă de modificare a pensiilor magistraților, într-o declarație făcută pe 19 noiembrie 2025. Conform vicepreședintelui CSM, Claudiu Sandu, propunerea care prevede păstrarea unui procent de 70% din ultimul salariu net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, este inacceptabilă. "Este o ură pe care prim-ministrul o propagă în spațiul public", a declarat Sandu la Digi24. CSM a subliniat că poziția sa diferă semnificativ de cea a coaliției de guvernare, care a convenit asupra acestor măsuri. În acest context, Sandu a explicat că CSM propune o pensie de 65% din salariul brut, echivalentă cu aproximativ 85% după impozitare.
Reacția CSM a venit după ce liderul UDMR a menționat că s-a ajuns la un acord în coaliție, ceea ce a creat confuzie în rândul magistraților. Sandu a evidențiat că întâlnirile cu liderii coaliției nu au dus la un consens, iar discuțiile de la Palatul Cotroceni nu au avut rezultate. "Nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări", a spus acesta, subliniind că reformele trebuie să respecte principiul echității.
Vicepreședintele CSM a criticat dur lipsa de intervenție legislativă asupra pensiilor mari existente, care depășesc salariile actuale ale magistraților activi. "Ceea ce nu acceptăm este nerespectarea principiului echitabilității. Avem câteva mii de pensii foarte mari, dar se țintește doar magistratul activ", a declarat Sandu, adăugând că reforma afectează în mod disproporționat judecătorii și procurorii care continuă să lucreze.
Pe lângă aceste critici, CSM a ridicat și semne de întrebare privind constituționalitatea noului proiect. Sandu a menționat că pensia magistraților trebuie să fie cât mai apropiată de ultimul venit în plată, conform deciziilor Curții Constituționale. "Acesta e un principiu european, nu l-am inventat noi", a spus el, evidențiind necesitatea garantării securității veniturilor magistraților.
În acest context, vicepreședintele CSM a criticat presiunea exercitată de Guvern pentru avizarea rapidă a proiectului de reformă, subliniind că nu este corect să se solicite un aviz în termen de câteva zile, fără consultarea prealabilă a corpului magistraților. "Noi suntem un organ ales de judecători și procurori. Adunările generale trebuie să se pronunțe", a afirmat Sandu.
Declarațiile sale au stârnit reacții din partea guvernului. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că CSM s-a hazardat în spațiul public și că afirmațiile vicepreședintelui CSM sunt nefondate. "Justiția nu are de ce să legifereze politica salarială", a spus Pîslaru, adăugând că ar trebui să le fie rușine celor din CSM pentru că depășesc atribuțiile legale.
De asemenea, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că reforma trebuie să fie realizată în conformitate cu termenul stabilit de Comisia Europeană, pentru a nu afecta fondurile necesare României. "Interesul național este să ne încadrăm într-un reper de timp", a declarat acesta.
Magistrații continuă să ceară o pensie de 65% din salariul brut, care ar însemna 85% net, și o perioadă de tranziție de 17 ani. Aceștia consideră că propunerile actuale nu respectă principiul echității și că reforma trebuie să fie aplicată tuturor, nu doar celor activi. CSM a solicitat o discuție mai amplă și o consultare adecvată înainte de a aviza proiectul de lege.
În concluzie, situația pensiilor magistraților rămâne tensionată, cu perspective de negociere între CSM și Guvern, iar impactul acestor reforme ar putea influența semnificativ viitorul sistemului judiciar din România.
Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi o soluție echitabilă și sustenabilă, conform principiilor europene.