Cazurile de femicid în UE comparativ cu România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Femicidul reprezintă o amenințare gravă în Uniunea Europeană, cu România înregistrând 52 de cazuri în noiembrie 2025. Datele Eurostat arată că mii de femei sunt victime ale violenței fizice și sexuale anual, evidențiind o problemă urgentă care necesită intervenții serioase la nivel național și european.

EN

Brief

Femicide remains a serious threat in the European Union, with Romania recording 52 cases in November 2025. Eurostat data shows that thousands of women are victims of physical and sexual violence annually, highlighting an urgent issue requiring serious interventions at both national and European levels.

Cazurile de femicid în UE comparativ cu România
Sursa foto: adevarul.ro

Femicidul, o amenințare reală

Femicidul rămâne o amenințare serioasă pentru țările europene, afectând mii de femei în fiecare an. România a înregistrat 52 de femicide în noiembrie 2025, când o adolescentă de 17 ani din Galați a fost ștrangulată de un bărbat de 26 de ani. Potrivit Eurostat, aproximativ 50 de milioane de femei din UE, cu vârste între 18-74 de ani, au raportat că au fost victime ale violenței fizice sau sexuale. "Femicidul este o problemă endemică care necesită o abordare holistică din partea statelor membre", a declarat Maria Nistor, expert în drepturile femeilor la un ONG din București.

În Germania, femicidul a atins cote alarmante, cu 155 de femei ucise de parteneri sau foști parteneri în 2023. De asemenea, conform datelor oficiale, 938 de femei și fete au fost victime ale tentativelor sau crimelor împotriva femeilor, dintre care 360 au murit, marcând o creștere semnificativă față de 133 de femicide înregistrate în 2022. Aceste cifre ilustrează o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește violența de gen în Europa.

Un caz de femicid din 2025 care a șocat țara s-a întâmplat în martie, când o femeie de 35 de ani a fost găsită moartă după o vizită nesupravegheată cu soțul ei la penitenciarul Burg din Saxonia-Anhalt. Acest incident a ridicat întrebări cu privire la siguranța vizitelor în penitenciare.

În Ungaria, cazul unei femei japoneze, ucisă la sfârșitul lunii ianuarie 2025, a fost adus în atenția publicului abia după ce o organizație pentru drepturile femeilor a dezvăluit că victima ceruse ajutor împotriva fostului soț abuziv. Presiunea publică a determinat poliția să rețină fostul soț sub suspiciunea de crimă, iar autoritățile au emis o scuză, pledând pentru toleranță zero față de violența împotriva femeilor.

Potrivit unui sondaj al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE, în jur de 54% dintre femeile ungare au experimentat abuz fizic, psihologic sau sexual din partea partenerilor, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, mai puțin de 16% dintre victime s-au adresat autorităților sau serviciilor specializate. Experții consideră că inegalitatea de gen profund înrădăcinată, stereotipurile dăunătoare și indiferența autorităților contribuie la expunerea multor femei la violența domestică.

Ungaria a refuzat să semneze Convenția de la Istanbul, criticată de grupuri de extremă dreapta din Europa ca promovând o așa-numită „teorie de gen”. În Letonia, lipsa datelor comparabile la nivelul UE a dus la absența unui scor în domeniul violenței din Indexul Egalității de Gen. Datele oficiale din Letonia arată că, după o scădere între 2014 și 2017, numărul victimelor de sex feminin a crescut brusc în 2018, iar relația dintre victimă și agresor este clasificată de Biroul Central de Statistică ca parteneri romantici, membri ai familiei sau vecini.

Între 2010 și 2021, 20 de țări europene au raportat 3.232 de femicide, cu subraportări semnificative în alte opt state membre. Grecia a înregistrat cea mai mare creștere în 2021, de 187,5%, iar Suedia, Estonia și Slovenia au raportat, de asemenea, creșteri alarmante, conform EIGE.

„Femeile nu au fost în mod direct expuse riscului de femicid în timpul pandemiei, pentru că erau blocate împreună cu agresorii, iar toată puterea și controlul erau în mâinile acestora”, a declarat Cristina Fabre Rosell, liderul echipei pentru violență de gen la EIGE. Această observație subliniază dificultățile cu care se confruntă victimele violenței domestice în contexte de criză.

Analiza EIGE a constatat că cel puțin 44% dintre femeile din Europa au fost supuse violenței psihologice din partea partenerului. În perioada pandemiei, s-au înregistrat creșteri semnificative în violența sexuală în Grecia, Serbia și Slovenia, iar rapoartele de viol din 2020 au crescut cel mai mult în Ungaria și Grecia. Aceste date reflectă o criză persistentă care necesită intervenții urgente la nivel național și european pentru a proteja drepturile femeilor.

În concluzie, femicidul reprezintă o realitate alarmantă pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri decisive pentru a aborda această problemă gravă și pentru a implementa politici care să protejeze femeile și să prevină violența de gen.

Necesitatea unei colaborări internaționale și a unui schimb de bune practici devine din ce în ce mai evidentă pentru a reduce cazurile de femicid și a asigura o societate mai sigură pentru toți.