Mobilitate militară rapidă
Într-o declarație recentă, fostul șef al forțelor SUA în Europa, Ben Hodges, a subliniat că „ceasul ticăie” și că decidenții trebuie să mobilizeze rapid trupele și muniția înainte ca Rusia să lanseze un atac. Aceasta reiterează angajamentul NATO de a reduce de 15 ori timpul necesar pentru transferul trupelor prin Europa către granițele Rusiei, de la 45 de zile la doar 3 zile. Această informație a fost confirmată de diplomați din țările NATO, care estimează că, în cazul unui conflict major, aproximativ 200.000 de militari din SUA, Canada și Marea Britanie ar putea fi desfășurați în Europa continentală, împreună cu 1.500 de tancuri și peste 2.500 de unități de blindate.
Alexander Zolfrank, general-locotenent al Bundeswehrului, a afirmat că toate elementele acestei operațiuni trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian” pentru a trimite Moscovei un semnal de descurajare. Totuși, infrastructura civilă din Europa prezintă provocări semnificative, inclusiv poduri insuficiente pentru greutatea echipamentelor, căi ferate cu ecartamente diferite și obstacole birocratice. De exemplu, în 2022, Franța a întâmpinat dificultăți în a transporta tancuri în România pe cea mai scurtă rută prin Germania, din cauza refuzului autorităților germane de a permite trecerea acestora, considerându-le prea grele pentru drumurile locale. Această încărcătură a fost, în final, expediată din portul Marsilia în Grecia, ceea ce a prelungit transportul la câteva săptămâni.
În urma acestor incidente, oficialii UE au început să lucreze la un concept de „Schengen militar”, care ar putea standardiza normele tehnice, vamale și de securitate pentru a facilita mobilitatea militară. Țările de Jos, Germania și Polonia au semnat în 2024 un acord care vizează simplificarea transporturilor militare transfrontaliere. Potrivit analizei realizate de Financial Times, transportul unei divizii ușoare, formată din aproximativ 15.000 de soldați și 7.500 de vehicule, ar necesita până la 200 de trenuri, fiecare cu 42 de vagoane, totalizând 8.400 de vagoane.
În contextul acestor provocări, Comisia Europeană a propus un „Schengen militar” care ar permite statelor membre să dispună de un timp de reacție de maximum trei zile pe timp de pace și până la șase ore în situații de urgență pentru traversarea granițelor de către trupele și echipamentele militare. Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism, a declarat că în prezent mobilizarea echipamentelor militare necesită luni de zile, ceea ce este inacceptabil.
Această inițiativă face parte dintr-un pachet mai amplu numit Mobilitate Militară, care va fi prezentat oficial miercuri. Tzitzikostas a subliniat că pentru a apăra un continent, este esențial ca mobilitatea să fie îmbunătățită semnificativ. Printre măsurile propuse se numără accelerarea procedurilor de autorizare pentru mobilitatea militară transfrontalieră, care în prezent variază semnificativ între cele 27 de state membre.
Comisia Europeană intenționează să reducă timpul de răspuns la maximum trei zile în timpul păcii și la șase ore în caz de urgență, cu aprobarea automată a cererilor în acest din urmă caz. Un nou sistem european de reacție va fi implementat, inspirat din Mecanismul de Protecție Civilă al UE, care permite statelor membre să solicite ajutor rapid în caz de dezastre naturale sau provocate de om.
Acest sistem va include un „fond de solidaritate pentru mobilitatea militară”, care va facilita accesul la resurse logistice, precum platforme feroviare, feriboturi și aeronave strategice, și va crea un „catalog de mobilitate militară” pentru a lista mijloacele de transport disponibile. Toate aceste activități vor fi coordonate de un grup specializat, format din coordonatori naționali din fiecare stat membru, care va prioritiza investițiile în infrastructura necesară.
Tzitzikostas estimează că modernizarea infrastructurii va necesita aproximativ 100 de miliarde de euro, însă actuala alocare financiară a UE pentru mobilitatea militară este de doar 1,7 miliarde de euro, o sumă pe care el o consideră insuficientă. Propunerea pentru următorul buget multianual, care va începe în 2028, preconizează o creștere a fondurilor alocate la aproape 18 miliarde de euro, dar tot nu este suficient față de necesitățile reale.
Pe lângă fondurile specifice pentru mobilitatea militară, statele membre pot accesa și fonduri de coeziune, care vizează reducerea inegalităților regionale, precum și fonduri din schema de împrumuturi pentru apărare SAFE. Tzitzikostas a subliniat că acest pachet este nu doar o chestiune de bani, ci și de a crea un cadru general care să permită o reacție rapidă în fața provocărilor geopolitice actuale.
În concluzie, dezvoltarea unei mobilități militare eficiente în Europa este esențială pentru securitatea colectivă, iar aceste inițiative propuse de Comisia Europeană și NATO reflectă o conștientizare crescândă a nevoii de a acționa rapid și coordonat în fața amenințărilor externe.