Provocări logistice și strategice
Un raport al Comisiei Europene estimează că România trebuie să se apere timp de 45 de zile singură, până la sosirea trupelor NATO. Potrivit oficialilor Uniunii Europene, România ar trebui să fie capabilă să reziste timp de circa 45 de zile în cazul unui conflict armat major cu Rusia, până când trupele NATO ar putea ajunge pe teritoriul său. Această estimare a fost detaliată de publicația Financial Times, care a analizat cel mai recent raport european referitor la măsurile necesare pentru reducerea blocajelor la frontieră și crearea unor reguli comune pentru transporturile militare.
Experții au identificat mai multe obstacole care împiedică mobilitatea militară, inclusiv poduri slăbite, tuneluri prea înguste, diferențe de ecartament feroviar și birocrație excesivă. Proiecte precum Rail Baltica urmăresc să elimine aceste blocaje, integrând statele baltice în rețeaua europeană și facilitând transportul rapid al echipamentelor grele. În acest sens, planurile NATO prevăd, în scenarii neoficiale, mutarea a aproximativ 200.000 de soldați, 1.500 de tancuri și mii de vehicule blindate din SUA, Canada și Marea Britanie spre estul Europei.
Alexander Sollfrank, expert în armata germană, a subliniat că pentru ca acest lucru să fie posibil, fiecare element logistic trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. Însă, înainte de orice mișcare, este necesară o decizie politică rapidă în momentul declanșării crizei. Experiențele recente, cum ar fi concentrarea trupelor ruse la granița cu Ucraina înainte de invazia din februarie 2022, au arătat că liderii occidentali pot fi reticenți în a anticipa acțiuni militare ale adversarilor.
Logistica este complicată și de faptul că trupele trebuie să traverseze state neutre, respectând reguli vamale, legislații diferite și proceduri variate pentru același convoi. În acest context, oficialii europeni lucrează la un „Schengen militar”, care să uniformizeze regulile de deplasare, deși probleme precum securitatea cibernetică vor rămâne provocări majore.
Un exemplu concret îl reprezintă livrarea tancurilor franceze Leclerc, în 2022, către România, care a durat câteva săptămâni, deși era prevăzută să se desfășoare în câteva zile, după ce vama germană le-a respins inițial pe motiv că erau prea grele pentru șosele. În final, echipamentele au fost transportate pe calea ferată prin Grecia până în România. Potrivit aceleași surse, în întreaga Uniune Europeană, experții au identificat aproximativ 2.800 de puncte critice în infrastructura de transport, dintre care 500 au fost prioritizate pentru modernizare.
În acest context, întrebarea dacă România ar putea face față timp de 45 de zile unui atac din partea Rusiei este una de actualitate. Spre sfârșitul lunii octombrie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a fost întrebat cât de pregătită este armata română să se apere în cazul unui atac al Rusiei. El a declarat că armata României este „pregătită și se pregătește în continuare”, dar nu a oferit un răspuns clar privind capacitatea țării de a rezista până la sosirea trupelor NATO.
„Ar fi arbitrar să dau eu o notă acum, cât de pregătită este Armata Română. Vreau să îmi văd lungul nasului. Nu sunt în măsură să evaluez eu, după patru luni de zile, performanța Armatei Române ca un întreg”, a mai spus el. De asemenea, a adăugat: „E o discuție care n-are sens, matematic, în zile. Te atacă cine și cât de tare? Rușii, care abia să chinuie să miște frontul cu Ucraina?”.
Situația României este acum și mai neclară în contextul reducerii numărului de trupe americane dislocate în România, inclusiv la Baza Mihail Kogălniceanu, pe fondul intensificării tensiunilor între Rusia și Ucraina.
Astfel, întrebările legate de capacitatea de apărare a României devin tot mai pertinente, mai ales având în vedere contextul geopolitic actual care impune o evaluare constantă a pregătirilor militare în fața unei amenințări imediate.