Rezultatul votului din Parlament
Moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată „România în beznă - falimentul programat al sistemului energetic naţional”, a fost respinsă luni, 17 noiembrie 2025, de plenul Camerei Deputaţilor. S-au înregistrat 88 de voturi „pentru”, 193 „împotrivă” şi şapte abţineri. Un deputat nu a votat, potrivit Agerpres.
Grupul parlamentar al AUR de la Camera Deputaţilor a depus miercurea trecută, în plen, moţiunea simplă împotriva ministrului Energiei, pe fondul unei crize energetice ce afectează ţara. AUR a susţinut că ministrul nu a luat măsuri concrete pentru a combate criza, ci a rămas „impasibil în faţa închiderii capacităţilor inerţiale energetice”. Într-un comunicat de presă, AUR a criticat angajamentele asumate de România la nivel european, considerându-le dăunătoare pentru securitatea energetică a ţării.
„Astăzi, România se zbate, din perspectivă energetică, la limita inferioară de echilibru, iar riscul de blackout nu mai este un subiect de probabilitate teoretică, ci un scenariu tehnic posibil, permanent,” a afirmat AUR. În continuare, ei au menţionat că România are „una dintre cele mai contraperformante situaţii la nivel european”, cu o reţea instabilă și pierderi uriașe.
În cadrul moţiunii, AUR a subliniat că preţurile la energie au atins valori record, afirmând că „o gospodărie medie cheltuieşte 20–25% din venituri pe energie – dublu faţă de media UE”. De asemenea, ei au menţionat că România se află în top 5 cele mai scumpe ţări din Uniunea Europeană la energie electrică, raportat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 32,35 PPS/100 kWh (Eurostat, 2025).
Conform AUR, guvernul a acceptat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova, care cumulau peste 3.500 MW de capacitate stabilă. În schimb, s-au promis parteneriate de tranziţie cu OMV Petrom, ALRO şi Tinmar, care totalizau doar 1.700 MW, majoritatea nesincronă. Aceleaşi surse sugerează că CE Oltenia este adusă în pragul lichidării, în ciuda investiţiilor semnificative în modernizări.
AUR a evidenţiat, de asemenea, că proiectele de energie regenerabilă nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile energetice ale ţării. „Centrala de la Iernut, începută în 2019, nu este nici astăzi finalizată, iar proiectul de la Târniţa–Lăpuşteşti nu are nici măcar contract semnat,” se menţionează în comunicatul AUR.
În plus, ministrul Energiei a declarat pe 22 octombrie 2025 că „România va avea în continuare centrale pe cărbune active”, contrar angajamentelor asumate prin PNRR. AUR susţine că aceste declaraţii sunt contradictorii și că ministrul a mințit opinia publică.
AUR a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea OUG 108/2022, propunând o tranziţie energetică care să aibă în vedere nevoile reale ale cetăţenilor. „Vorbim de un proiect născut din dialog cu oamenii din teren, cu minerii, cu inginerii, cu familiile care trăiesc din munca lor,” au adăugat ei.
În concluzie, AUR a tras un semnal de alarmă privind starea critică a sectorului energetic din România, evidenţiind că, în ciuda resurselor disponibile, strategia guvernamentală actuală nu reuşeşte să asigure un sistem energetic stabil și sustenabil.
Rămâne de văzut cum va răspunde Ministerul Energiei la aceste acuzaţii și ce măsuri vor fi implementate pentru a îmbunătăţi situaţia energetică a ţării în viitor.