Controverse în Parlament
Plenul Camerei Deputaţilor a dezbătut, luni, moţiunea simplă la adresa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată „România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic naţional”. Moţiunea a fost respinsă de deputaţi, cu 88 de voturi ”pentru”, 193 împotrivă şi 7 abţineri, iar un parlamentar nu a votat. Conform declaraţiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan, situaţia actuală a sistemului energetic naţional este rezultatul unor alegeri politice dificile, România asumându-şi o politică agresivă de decarbonizare, comparativ cu alte state europene.
„România se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă în sistemul energetic, având în vedere că am decis să închidem majoritatea centralelor pe cărbune până la finalul anului 2025, în timp ce alte ţări, precum Polonia sau Germania, au termene mai îndelungate”, a declarat Ivan în cadrul dezbaterii. El a subliniat că, în ultimii 15 ani, România a scos din producţie o capacitate de aproximativ 7.000 MW, ceea ce a dus la un deficit de energie electrică și la creșterea prețurilor pentru consumatori.
Ministrul a precizat că a pregătit un act normativ ce va fi înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care va permite Ministerului Energiei să actualizeze legislaţia în domeniu. „Această actualizare va transforma obiectivele de producţie şi transport al energiei în obiective de interes naţional, ceea ce va reduce timpul necesar producerii şi transportului energiei în România”, a adăugat Ivan.
În contextul criticilor aduse de AUR, care susţine că actualul ministru nu a făcut nimic concret pentru a combate criza din sectorul energetic, Ivan a replicat că este esenţial să existe o colaborare între partide pentru a găsi soluţii viabile. „Problema energetică nu aparţine unei singure culori politice, ci tuturor românilor. Fiecare partid are specialişti care pot contribui la soluţionarea acestor probleme”, a afirmat el.
AUR a menţionat în moţiunea sa că România se află pe marginea unei crize energetice severe, cu riscuri de blackout și prețuri explozive. „O gospodărie medie cheltuieşte 20-25% din venituri pe energie, ceea ce este dublu faţă de media europeană. Populaţia este adusă în pragul sărăciei energetice”, se arată în documentul AUR. De asemenea, grupul parlamentar susţine că închiderea capacităţilor energetice tradiţionale a fost o alegere greşită, care a dus la o reţea instabilă cu pierderi semnificative.
Criticile aduse de AUR subliniază, de asemenea, impactul asupra industriei, care se confruntă cu costuri ridicate și un mediu de afaceri din ce în ce mai dificil. „România are cele mai mari preţuri la energie din Uniunea Europeană, raportate la puterea de cumpărare reală, ceea ce afectează competitivitatea companiilor noastre”, a declarat un reprezentant al AUR.
Pe lângă aceste provocări, ministrul a anunţat că a demarat licitaţii pentru proiectele de producţie a energiei electrice şi că a stabilit ca ţintă principală finanţarea capacităţilor de producţie a energiei electrice din surse regenerabile. „Dorim să asigurăm o tranziţie energetică care să ţină cont de nevoile reale ale cetăţenilor”, a conchis Ivan.
În concluzie, respingerea moţiunii simple la adresa ministrului Energiei reflectă o situaţie complexă în care România se află în prezent, cu provocări semnificative în domeniul energetic. Este esenţial ca autorităţile să colaboreze pentru a găsi soluţii viabile care să asigure securitatea energetică a ţării și să protejeze interesele consumatorilor.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa dacă iniţiativele propuse de Ministerul Energiei se vor concretiza în acţiuni eficiente.