Decizie provizorie a instanței
Judecătorii Curții de Apel din Paris au respins marți, 18 noiembrie 2025, cererea de extrădare formulată de România pentru Paul-Philippe Lambrino, cunoscut ca „Prințul Paul al României”. Această decizie, care nu este definitivă, a fost motivată de magistrați prin invocarea încălcării drepturilor omului, subliniind caracterul disproporționat al reemiterii mandatului de arestare în acest caz. "Sistemul judiciar din România nu a demonstrat respectarea standardelor internaționale de justiție", a declarat avocatul general al statului francez în fața instanței. Paul Lambrino a fost condamnat în România la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu, în dosarul retrocedării Fermei Regale Băneasa.
Paul Lambrino a fost reținut pe 7 aprilie 2025, în baza unui mandat european de arestare, și ulterior eliberat în așteptarea deciziei instanței. Această nouă respingere a cererii de extrădare este a treia în ultimele luni, după ce instanțele din Malta au decis, de asemenea, să nu-l extrădeze pe acesta în 2024. Conform datelor oficiale, prejudiciul estimat în cazul retrocedării Fermei Băneasa se ridică la 145 de milioane de euro.
În ianuarie 2025, Bucureștiul a emis un al doilea mandat european de arestare, dar și acesta a fost respins, instanța franceză invocând nereguli în judecarea cazului în România. Președintele Camerei de Extrădare a instanței a subliniat că este neobișnuit ca un al doilea mandat de arestare să fie emis după un prim refuz. "România ar trebui să se asigure că sistemul său judiciar respectă standardele internaționale de fair play", a afirmat acesta.
Reacțiile la decizia Curții de Apel din Paris au fost variate. Avocatul lui Paul Lambrino, Miriame Laïchi, a susținut că dosarul este un „scandal politic” și că Paul este victima unei injustiții. În contrast, experții în drept și oficiali români consideră că această decizie afectează credibilitatea sistemului judiciar român pe plan internațional. "România trebuie să-și revizuiască procedurile legale pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale și a obține sprijinul internațional în cazuri de acest gen", a declarat avocatul român Vasile Dâncu.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată în acest caz, iar în 2024 a subliniat că refuzul Franței de a-l extrăda pe Paul Lambrino contravine principiului de încredere reciprocă între statele membre. Autoritățile române sperau ca această decizie să influențeze instanțele franceze, dar, cu toate acestea, situația rămâne incertă.
Pe lângă Paul Lambrino, în dosarul Ferma Băneasa au fost pronunțate alte 18 condamnări, ceea ce face ca acest caz să fie unul dintre cele mai mediatizate și controversate din România. În 2020, România a emis primul mandat de arestare pe numele său, dar el s-a sustras justiției române, părăsind țara înainte de pronunțarea sentinței.
Familia regală a părăsit România în 1947, iar Paul Lambrino, descendent al regelui Carol al II-lea, a fost implicat în litigii succesive pentru retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist. Deși el se declară membru al familiei regale, regele Mihai I nu l-a recunoscut niciodată ca atare. Această situație complicată continuă să genereze controverse în societatea românească și în rândul opiniei publice.
În concluzie, decizia Curții de Apel din Paris de a respinge cererea de extrădare a lui Paul Lambrino subliniază provocările cu care se confruntă justiția română în obținerea sprijinului internațional. Autoritățile române vor trebui să răspundă criticilor și să îmbunătățească sistemul judiciar pentru a asigura un proces corect și echitabil.
În lipsa unei soluții rapide, cazul Lambrino va continua să fie un subiect de dezbatere în România și în Europa.