Sancțiuni și soluții de criză
Începând cu data de 21 noiembrie 2025, conglomeratul energetic cu patronaj rusesc Lukoil nu va mai avea voie să își desfășoare activitatea nestingherită în țările conexe în care activează, inclusiv în România, după ce Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a anunțat în 22 octombrie sancțiuni împotriva celor două Rosneft și Lukoil, ca răspuns la „lipsa unui angajament serios din partea Rusiei în ceea ce privește un proces de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina”. Potrivit unei declarații a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, „Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil.”
Cu câteva zile înainte ca sancțiunile să intre în vigoare, Statul Român nu are încă o soluție pentru gestionarea afacerilor Lukoil, lăsând loc de speculă pentru modul în care vor fi administrate rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploiești și cele câteva sute de benzinării de pe teritoriul țării. Ziare.com a luat legătura cu experții în energie Dumitru Chisăliță și Valentin Niculae pentru a afla care ar fi cele mai plauzibile variante de lucru pe care autoritățile ar trebui să le aibă în vedere cât mai urgent pentru ca România să nu piardă, pur și simplu, afacerile care acoperă aproximativ 20% din producția internă de produse petroliere, precum și anumite drepturi de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că sunt câteva variante de lucru pe care Statul ar trebui rapid să le ia în calcul, ambele venind atât cu avantaje, cât și cu dezavantaje, dar mai înainte de orice, e imperios necesar să nu se creeze o panică în piața de energie. „Este posibil ca o astfel de panică să atragă cu sine multe alte consecințe, nu doar partea legată de motorină și benzină. Acesta este elementul cel mai important, ori pentru asta există câteva ingrediente, iar primul este stabilirea unei ținte de timp foarte clare. Cu cât stăm încă o săptămână și tot așa, cu atât dăm apă la moară tendințelor speculative și riscăm să ajungem în această situație de panică”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Ziare.com.
Revenind pe fondul problemei, președintele AEI susține că sunt trei variante de lucru pentru viitorul Lukoil în România. În primul rând, Statul ar putea să lase compania la nivelul actual. „Pe termen scurt, în acest fel, aceasta se va închide, cu disponibilizarea capacităților de preluare în Portul Constanța, respectiv în alte puncte de interes logistic de pe teritoriul țării, a capacităților de stocare și, practic, medierea, cu o serie de firme de România care au capacitatea de a suplimenta cantitatea pe care Lukoil ar lăsa-o în piață”, a explicat expertul.
Potrivit acestuia, o a doua variantă este invocarea situației de urgență, în contextul în care avem, în legislația specifică, posibilitatea de a dezvolta ante-preluări temporare. E o abordare care se poate lua în considerare, prezintă niște riscuri, dar ne-ar putea ajuta să trecem relativ ușor peste situația din prezent. O a treia abordare ține de găsirea rapidă a unui potențial cumpărător și vânzarea Lukoil. „Din punctul meu de vedere aceasta este cel mai incertă totuși, pentru că Statul s-ar putea să aibă noroc și lucrurile să meargă bine sau s-ar putea să nu se întâmple sub nicio formă într-o săptămână”, a mai adăugat președintele AEI.
În ceea ce privește capacitatea reală a Statului de a cumpăra întreaga afacere și a o integra, specialistul în energie s-a arătat deosebit de rezervat că o astfel de operațiune ar putea să se soldeze cu un succes rapid. „Eu plec de la ideea că oamenii ăștia nu au fost chiar ușă de biserică și au respectat obligațiile de după 5 decembrie 2022”, a punctat acesta.
Valentin Niculae, expert și consultant Energy Efficiency Consultants, susține că soluția cea mai logică ar fi să facem eforturile necesare să găsim un cumpărător străin pentru Lukoil, preferabil american. „Noi nu avem o companie de stat capabilă să gestioneze în același timp atâtea proiecte: și partea de rafinare, și partea de extracție, și capitalul, și know-how-ul și așa mai departe”, a explicat Niculae.
Bulgaria a solicitat și a obținut o derogare temporară, până în aprilie 2026, din partea SUA în ce privește sancțiunile pentru afacerile Lukoil. România, în schimb, nu a cerut niciun fel de derogări de la aplicarea sancțiunilor americane asupra afacerilor Lukoil. „Asta e o chestiune de neînțeles, de ce am fost noi cocoși pe zona asta”, a declarat Chisăliță, referindu-se la refuzul autorităților române de a căuta soluții pentru amânarea termenului-limită.
Amintim că Federația Rusă deține în România rafinăria Petrotel de la Ploiești și o rețea de 320 benzinării pe teritoriul țării.
Preluarea unei afaceri în aceste condiții are nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Statul având libertatea să blocheze sau să impună anumite condiții unui potențial cumpărător, mai ales dacă provine din afara spațiului european sau are legături cu entități sancționate.