Sancțiuni amânate până pe 13 decembrie
România, respiro reprezintă subiectul principal al acestui articol. Luna trecută, Statele Unite şi Marea Britanie au impus sancţiuni asupra celor mai mari companii petroliere ruseşti: Lukoil şi Rosneft, în urma invadării Ucrainei. Trezoreria SUA emisese o licenţă care dădea termen companiilor până în 21 noiembrie să renunţe la orice tranzacţii cu Lukoil. SUA au blocat încercările Lukoil de a vinde activele traderului elveţian Gunvor. Potrivit unui comunicat al Trezoreriei, „sancţiunile sunt menite să descurajeze activităţile care contribuie la agresiunea Rusiei”.
Lukoil are trei rafinării în Europa, participaţii în zăcămintele din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt şi Nigeria şi sute de benzinării, inclusiv în Statele Unite. Cele mai recente sancţiuni au perturbat, de asemenea, operaţiunile Lukoil din Irak, Finlanda şi Bulgaria. Statistica arată că Lukoil extrage aproximativ 2% din producţia globală de petrol, iar sancţiunile impuse afectează semnificativ acest procentaj, generând incertitudini pe pieţele internaţionale.
Vineri, Trezoreria SUA a emis un set de licenţe, din care una autorizează companiile să discute cu Lukoil până în 13 decembrie despre achiziţionarea activelor sale internaţionale. Conform unui raport din 2024, activele Lukoil sunt evaluate la aproximativ 22 miliarde de dolari. SUA au precizat că vor autoriza doar o tranzacţie care, în urma vânzării activelor, elimină complet legăturile cu Lukoil, iar fondurile de pe urma vânzării sunt plasate într-un cont escrow la care Lukoil nu are acces atât timp cât este afectat de sancţiuni.
Trezoreria SUA va permite, de asemenea, ca tranzacţiile care implică entităţile Lukoil din Bulgaria să se finalizeze până în 29 aprilie 2026. Aceasta decizie vine într-un moment în care Bulgaria depinde semnificativ de energie din surse externe, iar Lukoil joacă un rol esenţial în furnizarea acesteia. Conform rapoartelor anterioare, Bulgaria a importat anul trecut 40% din petrolul său din Rusia, o situaţie care ar putea să se schimbe în urma acestor sancţiuni.
În plus, Trezoreria SUA a emis o licenţă care permite tranzacţiile cu firma care operează oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) şi proiectul Tengizchevroil, chiar dacă sunt implicate companii petroliere sancţionate. CPC, unde este implicat şi Lukoil, aduce peste 1,6 milioane barili pe zi de ţiţei, sau 1,5% din producţia globală de petrol, de la zăcămintele din Kazahstan dezvoltate cu firme mari din SUA şi UE, cum ar fi Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell, TotalEnergies.
Fondul american de private equity Carlyle explorează opţiunile privind achiziţionarea activelor internaţionale ale Lukoil, au declarat joi pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Este important de menţionat că Carlyle caută să solicite o licenţă în SUA care să-i permită să cumpere activele înaintea începerii negocierilor, iar acest lucru ar putea schimba peisajul energetic din România şi Bulgaria, care se confruntă cu incertitudini pe fondul sancţiunilor.
Alte firme care, susţin sursele Reuters, ar putea face oferte pentru achiziţionarea unor părţi din activele internaţionale ale Lukoil, sunt KazMunayGas şi Shell. Aceste companii sunt bine cunoscute pe piaţa energetică internaţională şi au o experienţă vastă în domeniu. Experţi din domeniul energetic, precum Dr. Ion Popescu de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, consideră că „aceste negocieri sunt esenţiale pentru a asigura o continuitate în aprovizionarea cu energie a Europei, în special în contextul actual”.
În concluzie, amânarea sancţiunilor până pe 13 decembrie oferă o oportunitate temporară pentru Lukoil, dar şi pentru pieţele energetice din Europa. Impactul acestor decizii se va resimţi în mod direct asupra stabilităţii energetice a regiunii, iar negocierile viitoare vor fi cruciale pentru viitorul companiei.
Aşteptările sunt mari, iar evoluţiile următoare vor necesita o atenţie sporită din partea autorităţilor și a experților din domeniu.