Cristian a reușit să ia legătura cu familia
Organizația neguvernamentală (ONG) Foro Penal a informat în urmă cu o săptămână, pe 3 noiembrie 2025, că românul Cristian Cenuse, deținut politic în Venezuela, a reușit să comunice cu soția sa. "După 10 luni dispărut, în sfârșit a reușit să comunice cu soția sa din Penitenciarul Rodeo I, confirmând că se află privat de libertate în Venezuela", a detaliat Foro Penal pe X.
Cristian Cenuse, cetățean român în vârstă de 37 de ani și tată al unei fetițe de doi ani, a fost arestat pe 27 septembrie 2024 de Garda Națională Bolivariană în San Cristóbal, statul Táchira, în timp ce călătorea cu autobuzul spre Caracas. Se afla în vacanță în America de Sud și vizitase anterior Columbia. În ultimul său bilanț, făcut public pe 28 octombrie 2025, Foro Penal a informat că 875 de persoane sunt arestate din motive politice în Venezuela, dintre care 83 au naționalitate străină, relatează publicația Noticias 24.
În acest context, organizația a detaliat că 763 dintre acești deținuți sunt bărbați, iar 112 sunt femei. Din acest total, 702 sunt civili și 173 sunt membri ai forțelor armate. În plus, raportul a indicat că 871 dintre aceștia sunt adulți, iar 4 sunt adolescenți. Deși în acest ultim bilanț ONG-ul nu a oferit detalii despre naționalitatea exactă a deținuților, un raport difuzat în septembrie 2025 a menționat că printre străinii reținuți se numără și 2 spanioli, 2 germani, 2 argentinieni, 2 ecuadorieni, 2 francezi, 2 olandezi, 2 peruani și 2 ucraineni. Restul deținuților străini provenind din Republica Cehă, Cuba, Liban, Pakistan, Guyana, Ungaria, Italia și România completează acest tablou.
După eliberarea celor 17 deținuți politici columbieni din Venezuela, la 24 octombrie 2025, au rămas în continuare privați de libertate 20 de cetățeni columbieni. Luni, 3 noiembrie, ONG-ul Justicia, Encuentro y Perdón a avertizat asupra creșterii numărului de rețineri în Venezuela "fără informații publice suficiente" despre cazuri. Această organizație consideră situația drept un "scenariu de insecuritate juridică și angoasă prelungită" din cauza opacității informațiilor și din cauza negării accesului la asistență legală.
Justicia, Encuentro y Perdón a transmis că, în ultima săptămână, s-a evidențiat o creștere îngrijorătoare a reținerilor efectuate de organele de securitate ale statului în diferite regiuni ale țării, fără ca autoritățile să ofere detalii despre circumstanțele sau locul în care se află persoanele private de libertate. Rudele și apărătorii au denunțat absența totală a notificării oficiale și necunoașterea centrelor de detenție, ceea ce conturează un tipar de dispariții forțate de scurtă durată și rețineri arbitrare.
Această situație constituie, conform organizației, "o încălcare directă a drepturilor fundamentale ale persoanelor afectate, în special a dreptului la libertate personală, la un proces echitabil și la integritate fizică și morală, precum și a dreptului familiilor acestora de a cunoaște locul în care se află". Politica de reținere a străinilor și a membrilor opoziției în Venezuela a fost denunțată în repetate rânduri de organizațiile pentru drepturile omului. Amnesty International a avertizat într-un raport recent asupra utilizării "disparițiilor forțate" de către regimul lui Nicolás Maduro, subliniind că "autoritatea venezuelene par să folosească această practică pentru a-și justifica narațiunile despre ‘conspirațiile străine’ și ca monedă de schimb în negocieri cu alte țări".
Președintele columbian Gustavo Petro a salutat eliberarea lui Castro și a solicitat imediat eliberarea columbienilor privați de libertate în Venezuela, afirmând că "este esențială libertatea tuturor deținuților politici din Venezuela și de pe continent". Cu toate acestea, regimul lui Nicolás Maduro respinge existența deținuților politici și susține că toți cei reținuți se confruntă cu procese legale obișnuite.
Familiile, diplomații și ONG-urile denunță utilizarea privării de libertate ca pedeapsă împotriva disidenței și ca instrument de presiune pe scena internațională.