Estimări pentru 2026 și 2027
Comisia Europeană a publicat luni, 17 noiembrie 2025, un document ce preconizează pentru România un deficit bugetar general de 6,2% din PIB până în 2026, în scădere față de 9,3% din PIB în 2024. Potrivit Comisiei, această reducere se va realiza printr-o serie de măsuri de consolidare fiscală, iar creșterea economică estimată pentru 2026 este de 1,1%. 'Consolidarea fiscală necesară va reduce consumul privat și public, afectat suplimentar de un val de inflație', a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Conform prognozelor, România va înregistra o creștere economică modestă, de 0,7% în 2025, înainte de a accelera la 1,1% în 2026. Această dinamică lentă se datorează în principal consolidării fiscale planificate, care va afecta puternic consumul. În 2027, se estimează o accelerationare a creșterii PIB-ului real până la 2,1%, pe fondul unei încetiniri a ritmului de consolidare fiscală.
Comisia subliniază că, în ciuda măsurilor de austeritate, economia românească continuă să crească, susținută de o redresare treptată a investițiilor private și de cheltuielile accelerate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, exporturile nete au avut o contribuție pozitivă la creștere, ceea ce contrabalansează efectele negative ale scăderii consumului intern.
Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, este prognozat să scadă la 8,4% în 2025 și la 6,2% în 2026. Aceasta se datorează mai multor pachete de ajustări fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor publice, precum și creșteri de taxe. 'Deficitul va scădea gradual, dar este nevoie de măsuri suplimentare pentru a-l menține sub control', a adăugat un expert economic de la Institutul Național de Statistică.
Piața muncii se așteaptă să se tempereze în următorii ani, cu o rată a șomajului care ar putea crește ușor peste 6% în 2025, înainte de a scădea treptat la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea creșterii salariale în sectorul privat sunt așteptate să afecteze puterea de cumpărare a populației, deși această măsură poate susține competitivitatea externă.
Inflația, după o scădere la 5,8% în 2024, a accelerat în trimestrul al treilea din 2025, atingând 8,6% în septembrie. Comisia Europeană preconizează o inflație medie de 6,7% în 2025, care ar putea scădea sub 6% în 2026, datorită cererii interne scăzute și a efectelor de bază dezinflaționiste. Totuși, presiuni inflaționiste pot apărea din cauza fluctuațiilor prețurilor energiei și a implementării unor noi reglementări fiscale.
Riscurile pentru prognoza economică se află în direcția negativă, iar o abatere majoră de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda stabilitatea macroeconomică a României. De asemenea, implementarea completă a proiectelor din PNRR rămâne o provocare, având în vedere incertitudinile legate de comerțul internațional și de climatul politic intern.
În concluzie, România se confruntă cu o perioadă de ajustare fiscală strictă, dar cu perspective de creștere economică moderată. Măsurile adoptate de Guvern pentru consolidarea fiscală vor influența atât consumul intern, cât și piața muncii.
Este esențial ca autoritățile să continue implementarea reformelor necesare pentru a asigura o redresare economică durabilă și pentru a menține deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă.