Acțiune legală împotriva Bruxelles-ului
Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri, 14 noiembrie 2025, că Ungaria va contesta în justiția europeană planul Uniunii Europene de a pune capăt importurilor de energie din Rusia. Într-un interviu acordat radioului public, Orban a acuzat Bruxellesul că încearcă să ocolească dreptul de veto al Budapestei asupra sancțiunilor energetice prin utilizarea unor reglementări comerciale. "Ne adresăm Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune", a declarat Orban, subliniind că această măsură este o "încălcare flagrantă a dreptului european, a statului de drept și a cooperării europene". Orban a avertizat că UE va "plăti un preț foarte mare pentru asta".
Conform datelor oficiale, Ungaria depinde în continuare de combustibilii fosili din Rusia, iar acest lucru a fost accentuat de invazia Moscovei în Ucraina din 2022. De atunci, guvernul ungar a solicitat în mod repetat derogări de la sancțiunile energetice, amenințând cu veto asupra acestora. Această dependență energetică a fost confirmată de raportul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) din 2023, care arată că aproximativ 70% din importurile de energie ale Ungariei provin din Rusia.
Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Washington, Viktor Orban a obținut o scutire de la sancțiunile americane pentru două companii energetice rusești. Potrivit oficialilor americani, scutirea este valabilă timp de un an, dar Orban insistă că aceasta este nelimitată. Premierul ungar a legat această obținere de relația sa personală "foarte strânsă" cu președintele Donald Trump, afirmând că va rămâne în vigoare atât timp cât ambii se află în funcție.
Accesul continuu la energia rusească este considerat de Orban "vital" pentru Ungaria, el subliniind că întreruperea livrărilor ar putea provoca un colaps economic în țară. Această poziție este susținută de economia ungară, care se bazează în mare parte pe resursele energetice externe, în special cele din Rusia. De altfel, conform datelor din 2024 de la Oficiul Național de Statistică (INS), importurile de gaze din Rusia au crescut cu 15% față de anul anterior.
Criticii politicii energetice a Ungariei subliniază că dependența de combustibilii fosili rusești subminează angajamentele UE de a reduce emisiile de carbon și de a îmbunătăți securitatea energetică a Uniunii. În acest context, unele state membre ale UE au exprimat îngrijorări cu privire la blocajele create de veto-urile Ungariei în privința sancțiunilor energetice. De exemplu, Polonia și România au susținut măsuri mai stricte împotriva Rusiei, argumentând că solidaritatea europeană trebuie să primeze.
Pe de altă parte, susținătorii lui Orban afirmă că politica energetică a Ungariei este justificată din motive economice și de securitate. Expertul în energie, Andrei Șerban de la Universitatea Tehnică din Cluj, a declarat că "Ungaria nu își poate permite o tranziție rapidă către surse alternative de energie, având în vedere infrastructura și dependența actuală". Aceasta sugerează că o abordare mai graduală ar putea fi mai benefică pentru economia ungară.
În concluzie, contestarea de către Ungaria a planului UE de eliminare a importurilor de energie din Rusia reflectă nu doar o poziție politică, ci și o realitate economică complexă. Cu o dependență semnificativă de energia rusească, Ungaria se află într-o poziție delicată, iar acțiunile sale vor influența nu doar politica internă, ci și relațiile sale cu partenerii europeni.
Următorii pași vor include audierea cazului în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului politicii energetice europene și asupra relațiilor internaționale ale Ungariei.