Analiza lui Mugur Isărescu
Inflația României a accelerat în trimestrul 3 al anului 2025, conform unui raport prezentat vineri, 14 noiembrie, de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Acesta a explicat că majorarea cotelor de TVA, eliminarea plafoanelor tarifelor la energia electrică și creșterea accizelor au influențat semnificativ evoluția prețurilor. "Rata anuală a inflației a accelerat datorită acestor factori, dar și din cauza dinamicii ridicate a costurilor cu forța de muncă în anumite sectoare", a declarat Isărescu.
Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație, estimând o rată de 9,6% pentru decembrie 2025, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de prognoza anterioară. De asemenea, BNR estimează o inflație de 3,7% pentru decembrie 2026. Potrivit lui Isărescu, aceste ajustări sunt rezultatul mai multor factori interni și externi, inclusiv a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
La nivel local, prețurile legumelor și fructelor nu au fost afectate de majorarea TVA, a explicat Isărescu, menționând că supraofertele din sezonul de vară au dus la o stagnare a prețurilor în acest sector. "Majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri la legume și fructe, fapt demonstrat de dinamica ofertei", a subliniat guvernatorul. În contrast, prețurile la energie electrică și gaze naturale au crescut considerabil, depășind chiar procentul de 85% estimat pentru transmiterea majorării TVA.
Banca Națională a identificat că la combustibil, doar jumătate din creșterea TVA s-a regăsit în prețul final, sugerând o diferență semnificativă între sectoare. Aceasta este o situație atipică, având în vedere că în majoritatea cazurilor comercianții au transferat integral majorările de TVA în prețuri. Totuși, Isărescu a menționat că în cazul scăderilor de TVA, comercianții au tendința de a nu reduce prețurile în aceeași măsură.
Potrivit Consiliului Concurenței, analiza acestui fenomen arată că puterea de negociere a retailerilor și lipsa de transparență a prețurilor influențează în mod semnificativ comportamentul consumatorilor. Astfel, în condițiile în care consumatorii nu își fac o evaluare detaliată a creșterilor de TVA, comercianții pot profita de această situație.
Pe lângă majorarea TVA, Isărescu a subliniat și impactul eliminării plafoanelor la tarifele la energia electrică, care a contribuit cu 2,3 puncte procentuale la creșterea inflației. Aceste modificări fiscale au generat un context economic complex, în care cererea de consum s-a temperat, dar prețurile au continuat să crească în anumite sectoare.
În ceea ce privește salariile și creșterea salariului minim, Isărescu a fost precaut, subliniind că o majorare a salariului minim ar putea duce la o și mai mare presiune inflaționistă. "Este o decizie politică și trebuie să fim precauți. Majorările anterioare ale salariului minim au fost substanțiale și trebuie să ne uităm la impactul lor pe termen lung", a adăugat guvernatorul.
Isărescu a concluzionat că, în ciuda provocărilor, există semne de optimism în ceea ce privește redresarea economică, în special datorită absorbției fondurilor europene. BNR își propune să mențină stabilitatea inflației și să evite accentuarea riscurilor de recesiune. "Inflația va rămâne în jur de 9%, dar așteptăm o scădere mai mare în 2026", a declarat Isărescu.
În acest context, este important ca atât autoritățile, cât și consumatorii să fie conștienți de evoluțiile economice și de impactul acestora asupra vieții cotidiene.
Rămâne de văzut cum se va adapta economia românească în fața acestor provocări și ce măsuri vor fi implementate pentru a asigura o stabilitate pe termen lung.