Impactul economic și social al crizei
Cristian Socol, profesor universitar, afirmă că România se află în cea mai severă criză economică din ultimii 25 de ani, cu o scădere alarmantă a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), suntem în a treia lună consecutivă de declin, iar această situație afectează în mod direct 8.669.826 de români considerați vulnerabili. "Austeritatea oarbă va aduce o criză socială și politică majoră dacă nu se iau măsuri imediate," a declarat Socol, conform unui articol publicat de Mediafax.
Datele din această săptămână arată o scădere a puterii de cumpărare de 5,3% în septembrie 2025 comparativ cu aceeași lună din 2024. Aceasta este cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, ultima lună în care s-a înregistrat o creștere fiind iunie 2025, când puterea de cumpărare a crescut cu 1,3%. Aceasta tendință a fost urmată de scăderi de 2,4% în iulie și 5% în august.
Socol subliniază că, în timp ce România trece printr-o perioadă de austeritate severă, guvernul nu aplică lecțiile învățate din experiențele anterioare ale altor țări din Uniunea Europeană, care au reușit să-și gestioneze crizele economice prin politici fiscale echitabile. "Trebuie să existe o redistribuire mai corectă a poverii fiscale," afirmă el, evidențiind că povara actuală este suportată în principal de românii cu venituri mici și medii, tineri și pensionari.
Conform analizei FMI, consolidările fiscale fără un design corect tind să amplifice inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, ceea ce duce la o adversitate față de reforme. Este esențial să protejăm grupurile vulnerabile și să menținem o plasă de siguranță socială. În absența unor măsuri coerente, România riscă să intre într-o spirală a crizelor, în care criza bugetară se transformă în criză economică, iar aceasta, la rândul ei, în criză socială.
Experiența trecutului sugerează că austeritatea oarbă nu produce rezultate benefice, iar Socol avertizează asupra riscului ca România să se întoarcă la condiții similare cu cele din 2010, atunci când măsurile dure au avut efecte devastatoare asupra economiei și societății. "Dacă nu se iau măsuri, riscăm să ne întoarcem 15 ani înapoi," a adăugat el.
Pentru a contracara această tendință, Socol propune un plan de supraviețuire care include măsuri specifice menite să protejeze puterea de cumpărare a celor cu venituri reduse. Aceste măsuri includ stoparea creșterii prețurilor la energie și alimente, precum și creșterea salariului minim brut garantat la 4.326 lei începând cu 1 ianuarie 2026.
De asemenea, este necesară reglementarea prețului energiei, înghețarea tarifelor publice și instituirea unui coș minim de cumpărături cu preț plafonat pentru populația defavorizată. Socol propune, de asemenea, vouchere pentru alimente și mese calde, precum și sprijin pentru familiile monoparentale și victimele violenței domestice.
Dacă nu se implementează aceste măsuri, consecințele vor fi devastatoare. Scăderea veniturilor reale va conduce la o reducere drastică a cheltuielilor, afectând toate sectoarele economice. Deja, încrederea consumatorilor este în scădere, iar prăbușirea consumului intern ar putea duce România în recesiune tehnică.
În concluzie, este imperios necesar ca România să adopte politici fiscale echitabile care să protejeze populația vulnerabilă și să evite repetarea greșelilor din trecut.
Implementarea planului propus de Socol ar putea menține România pe o traiectorie de convergență față de media Uniunii Europene, având efecte benefice pe termen lung asupra economiei și societății.