Decizie controversată a administrației Trump
Departamentul de Stat al SUA a anunțat joi, 13 noiembrie 2025, că va include pe lista Organizațiilor Teroriste Străine patru grupări care se autodefinesc drept antifasciste, active în Germania, Italia și Grecia. Decizia marchează o nouă etapă în campania administrației Trump împotriva a ceea ce descrie drept „o rețea internațională de violență de extremă stângă”.
În comunicatul oficial, autoritățile americane menționează Antifa Ost din Germania, Frontul Revoluționar Internațional cu sediul în Italia, precum și două grupări grecești – Armed Proletarian Justice și Revolutionary Class Self Defense. Toate sunt descrise drept „teroriști globali special desemnați … care conspiră pentru a submina fundamentele civilizației occidentale prin atacuri brutale”.
Este pentru prima dată când grupări asociate mișcării antifa sunt catalogate drept amenințare teroristă externă. Măsura permite aplicarea unor instrumente de supraveghere și urmărire penală extinse, inclusiv asupra persoanelor din Statele Unite considerate susținători ai acestor organizații.
Secretarul de stat Marco Rubio afirmă, în justificarea deciziei, că grupările vizate adoptă „ideologii anarhiste sau marxiste, profund anti-americane, anticapitaliste și anticreștine”, pe care le folosesc pentru a legitima atacuri violente în țară și în străinătate.
Administrația a invocat și incidente cu dispozitive explozive improvizate, împușcături și atacuri cu ciocanul. Odată cu desemnarea oficială, orice tranzacție financiară cu aceste grupări devine infracțiune federală.
Casa Albă afirmă că organizațiile de stânga s-ar afla în spatele unor confruntări violente din Los Angeles, Chicago și Portland, declanșate după asasinarea activistului conservator Charlie Kirk. Focalizarea asupra mișcării antifa fusese deja introdusă într-un ordin executiv semnat în septembrie, prin care antifa era considerată organizație teroristă internă.
Experți în securitate națională atrag însă atenția că desemnarea este dificil de aplicat, deoarece antifa nu are o structură formală, o conducere și nici criterii clare de apartenență. Mary Bossis, profesor emerit de securitate internațională la Universitatea Pireu, consideră că asocierea activiștilor antifasciști cu extremismul violent este „pur și simplu greșită”.
Ea subliniază că, deși Grecia a avut în trecut grupări de gherilă urbană implicate în atacuri împotriva diplomaților și militarilor americani, mișcarea antifa nu a susținut niciodată violența. „Participă chiar la alegeri și nu există dovezi că ar folosi tactici teroriste”, spune Bossis.
Potrivit acesteia, grupările teroriste nu se regăsesc în antifa tocmai pentru că „vorbește prea mult”, iar mesajele online ale activiștilor antifasciști din Europa nu conțin retorica violentă prezentă adesea în mediile de extremă dreapta.
„Este trist să vedem acest val de conservatorism extrem în SUA”, afirmă Bossis. „Pare parte dintr-o strategie [trumpistă] de a împărți lumea în ”dreapta bună” și ”stânga rea”. Nu are nicio logică, decât dacă scopul este stigmatizarea oricui are opinii de centru-stânga sau progresiste.”
Această decizie vine într-un context internațional complex, unde violența politică din Europa a fost un subiect de preocupare constant. De la atentate și violențe legate de ideologii extremiste, până la răspunsuri politice dure, impactul acestor grupări se resimte pe întreg continentul. Reacțiile politice internaționale nu s-au lăsat așteptate, premierul ungar Viktor Orban declarând că va urma exemplul american și va desemna grupuri antifa drept organizații teroriste, subliniind astfel coordonarea în lupta împotriva extremismului de stânga.
În concluzie, desemnarea acestor grupări drept organizații teroriste aduce în prim-plan tensiuni legate de libertatea de exprimare și de acțiune politică în cadrul democrațiilor europene, ridicând întrebări despre viitorul activităților antifasciste și despre modul în care astfel de măsuri pot influența pe termen lung peisajul politic.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua această situație și ce reacții vor veni din partea organizațiilor vizate și a societății civile.