Riscurile anesteziei în afara spitalului
Un medic român supraspecializat în terapie intensivă și care profesează în Germania a reacționat la tragedia din București, unde o fetiță de doi ani a decedat în urma unei proceduri anestezice realizate într-o clinică stomatologică. Iuliu Torje, medic ATI, a declarat că, din punctul său de vedere, asemenea evenimente nu ar trebui considerate „accidente românești”, ci pot să se întâmple în orice sistem de sănătate, indiferent de cât de avansat ar fi acesta. „În primul rând, astfel de evenimente nu sunt accidente românești. Din păcate, ele se întâmplă peste tot în lume, în țări foarte dezvoltate, în sisteme medicale solide”, a afirmat Torje în cadrul unui mesaj publicat pe rețelele de socializare, conform news.ro.
Doctorul subliniază că, în cazul fetiței de doi ani din București, au fost prezente câteva elemente comune care caracterizează tragediile de acest tip: un copil mic, o vârstă cu risc fiziologic extrem de ridicat, sedarea realizată în afara unui mediu complet echipat și apariția unor complicații bruște, cum ar fi laringospasmul sau apneea. Torje atrage atenția asupra faptului că infrastructura locală nu permite un răspuns suficient de rapid, iar copiii nu au timp să aștepte resursele necesare care lipsesc.
„Iar în multe astfel de situații, anestezistul fie este ieșit din rutina clinică pediatrică, fie nu deține competențe reale în anestezia copilului mic, un factor major în contextul reacțiilor fulgerătoare specifice acestei vârste”, a explicat medicul. Iuliu Torje a subliniat că aceste tragedii seamănă între ele în mecanism, nu în vinovății, ceea ce le face și mai dureroase și mai greu de acceptat.
El a declarat ferm că, atât în calitate de medic, cât și de părinte, nu ar accepta niciodată ca un copil să fie anesteziat în afara spitalului. „Eu, personal, nu aș face niciodată anestezie pediatrică în afara spitalului. Niciodată”, a afirmat acesta. Torje a adăugat că are această opinie bazată pe experiența sa profesională, având ocazia de a efectua intervenții complexe precum introducerea de canule ECMO la copii mai mici de doi ani.
„Am văzut cât de repede se schimbă lucrurile. Am văzut cât de puține secunde ai la dispoziție. Și am văzut cât de mult contează unde ești în momentul zero”, a subliniat medicul. De asemenea, el a explicat că mediul în care se desfășoară procedura este esențial, afirmând că „în pediatrie, mediul este parte din tratament. Nu este un detaliu. Nu este o preferință. Este un element vital”.
În calitate de părinte, opinia lui Torje devine și mai tranșantă: „Nu aș accepta niciodată ca propriul meu copil să fie sedat sau anesteziat în afara unui spital, în afara unei secții de anestezie pediatrică, în afara accesului imediat la terapie intensivă pediatrică”. El a explicat de ce este atât de important acest aspect: „Pentru că știu din practică că fiziologia unui copil mic nu iartă întârzierile”.
Medicul a subliniat că, atunci când apare o complicație, diferența dintre spital și un cabinet nu este una „administrativă”, ci una de viață și de moarte. „Când apare complicația, diferența dintre spital și un cabinet nu e una administrativă. Este una de viață și de moarte”, a conchis Iuliu Torje, reafirmându-și poziția de a nu-și asuma riscuri în ceea ce privește sănătatea copiilor. Aceste tragedii, deși pot apărea în orice parte a lumii, rămân un subiect delicat și necesită o atenție sporită din partea autorităților și a profesioniștilor din domeniul medical.
În concluzie, cazul fetiței de doi ani din București subliniază necesitatea unor reglementări stricte privind anestezia pediatrică și a unei instruiri adecvate pentru personalul medical, pentru a preveni astfel de tragedii în viitor. Este esențial ca părinții să fie informați despre riscurile anesteziei în afara spitalului și să ceară întotdeauna intervenții medicale în medii corecte și echipate.
Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a normelor legale în privința anesteziei pediatrice și o consolidare a pregătirii medicilor în acest domeniu.