Reforme fiscale și stabilitate financiară
Directorii executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI) recomandă României implementarea unui mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a stimula creșterea economică, a readuce sustenabilitatea fiscală și a menține stabilitatea financiară. Aceasta este concluzia raportului întocmit după consultările de la București privind Articolul IV, un document publicat pe 14 noiembrie 2025.
"Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară", se arată în document, conform Agerpres.
Reprezentanții FMI au subliniat importanța implementării complete a consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026, urmând ca pe termen mediu să fie realizate ajustări suplimentare care să întărească încrederea pieței și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice. O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a evaluat, în septembrie, la București, evoluțiile recente ale economiei românești. Echipa a purtat discuții cu oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai mediului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.
Consultările în baza Articolului IV reprezintă un exercițiu obligatoriu de supraveghere pentru toate statele membre, având scopul de a analiza situația financiară și economică a țării și de a formula recomandări generale privind politicile monetare, financiare și economice necesare pentru menținerea stabilității și a unei dezvoltări sănătoase a economiei. România nu are, în prezent, un acord de finanțare cu FMI, însă instituția evaluează anual evoluția economiei naționale în cadrul consultărilor pe Articolul IV. În 2025, o altă misiune FMI a vizitat Bucureștiul între 3 și 7 februarie, condusă tot de Joong Shik Kang.
Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică a României de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, prognoze revizuite în scădere față de cele din primăvară, care indicau 1,6%, respectiv 2,8%. Această revizuire vine pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și a riscurilor înclinate în sens negativ. De asemenea, FMI a subliniat că inflația ar putea reintra în intervalul-țintă al BNR abia spre finalul lui 2026, ceea ce necesită o abordare precaută a politicii monetare.
În opinia directorilor FMI, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și păstrând atractivitatea pentru investițiile de capital. Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne.
Directorii au subliniat că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb ar spori reziliența economiei la șocuri. Cu toate acestea, un număr de directori au recomandat o abordare prudentă a unei flexibilități mai mari a cursului pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a României. În ceea ce privește sectorul bancar, directorii au salutat întărirea solidității acestuia, dar au subliniat necesitatea continuării monitorizării calității activelor și consolidării managementului crizelor.
Oficialii FMI au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al autorităților și a îmbunătățirii managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE). "Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și reechilibrarea externă", au declarat aceștia.
Nazare, ministrul Finanțelor, a interpretat concluziile FMI ca pe o validare a direcției Guvernului, afirmând că "raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în același timp vital pentru România și credibil pentru partenerii noștri". El a subliniat că prioritatea Guvernului rămâne reconstrucția unei economii sănătoase și reziliente, iar această confirmare îi întărește încrederea că vor atinge țintele de deficit și vor asigura o creștere sustenabilă.
În concluzie, recomandările FMI pentru România subliniază nevoia de angajament continuu în reformele economice și fiscale, evidențiind importanța unei strategii coerente și bine fundamentate pentru a asigura stabilitatea financiară și creșterea sustenabilă în contextul provocărilor economice curente.
Următorii pași vor include implementarea rigorilor fiscale și structurale menționate, precum și monitorizarea atentă a efectelor acestora asupra economiei pe termen lung.