Inflația afectează economiile românești
Revizuiește prognoza reprezintă subiectul principal al acestui articol. Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an în cadrul ședinței de miercuri, 12 noiembrie 2025. Această decizie vine în contextul în care rata inflației a crescut la 9,9% în lunile august și septembrie, fiind urmată de o ușoară scădere la 9,8% în octombrie, un nivel semnificativ peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. „Decizia de a menține rata dobânzii este motivată de necesitatea de a controla efectele inflaționiste și de a asigura stabilitatea economică”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
De asemenea, BNR a revizuit prognoza de inflație, anticipând o rată de 9,6% pentru decembrie 2025, cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât estimările anterioare. Conform raportului publicat, inflația este așteptată să se mențină la un nivel ridicat, influențată de creșterea facturilor la energie și de majorările de taxe. „Inflația va avea o scădere modestă în următoarele trimestre, dar se va menține semnificativ mai ridicată decât estimările anterioare”, a adăugat Isărescu.
Potrivit BNR, eliminarea plafoanelor la tarifele pentru energie electrică în luna iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra inflației anuale. Această măsură, combinată cu majorarea cotelor de TVA și a accizelor, a dus la creșteri substanțiale ale prețurilor. „Majorările de TVA s-au transmis în proporție de până la 85% în prețurile finale”, a explicat Isărescu.
Efectele acestor măsuri au variat în funcție de sector. De exemplu, la legume și fructe, majorarea TVA nu a avut un impact imediat asupra prețurilor, în timp ce la combustibili, creșterea s-a regăsit aproape în întregime la pompă. La energia electrică și gazele naturale, scumpirile au fost chiar mai mari decât cele generate de simpla aplicare a TVA-ului.
Specialiștii din domeniu sugerează că, în ciuda acestor presiuni inflaționiste, există și factori care ar putea tempera creșterile de prețuri. „Observăm o tendință descendentă a salariilor reale, ceea ce poate reduce cererea de consum”, a menționat Isărescu. Astfel, începând cu trimestrul al doilea din 2025, consumul populației a început să scadă, o tendință ce continuă și în toamna acestui an.
În ceea ce privește investițiile, tabloul este îngrijorător. „Avem o stagnare aproape totală a investițiilor, ceea ce afectează semnificativ perspectivele de redresare economică. Formarea brută de capital fix este în declin”, a precizat Isărescu. În acest context, absorbția fondurilor europene devine esențială pentru a compensa scăderea cererii și investițiilor.
„Putem să compensăm scăderea investițiilor prin absorbția de fonduri europene, care pot oferi un impuls considerabil, mai ales pentru tehnologie”, a adăugat guvernatorul. El a subliniat că economia românească se confruntă cu un nivel tehnologic scăzut comparativ cu alte țări europene, ceea ce limitează potențialul de creștere.
De asemenea, datele recente arată o reducere a deficitului comercial, determinată de creșterea exporturilor și de scăderea importurilor, în conformitate cu cererea internă. „După criza din mai, piața financiară a arătat semne de stabilizare, iar percepția investitorilor asupra riscului suveran s-a îmbunătățit”, a concluzionat Isărescu.
În concluzie, evoluțiile recente subliniază provocările cu care se confruntă economia românească, cu accent pe inflație, stagnarea consumului și necesitatea de a atrage fonduri europene pentru a stimula investițiile. Guvernul și BNR trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții eficiente pentru a naviga în aceste ape tulburi, asigurându-se că impactul negativ al inflației este minimizat, iar redresarea economică este posibilă.
Cu un context extern din ce în ce mai solicitant, este esențial ca măsurile interne să fie adaptate pentru a răspunde provocărilor economice și pentru a profita de oportunitățile oferite de fondurile europene.