Judecata la CCR pe 21 ianuarie 2026
Preşedintele Nicuşor Dan a atacat la Curtea Constituţională legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului, considerând că actul normativ încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos şi contravine directivelor europene. Termenul de judecată la CCR a fost fixat pentru 21 ianuarie 2026, informează mediafax.ro.
”Am semnat sesizarea către Curtea Constituţională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene”, a scris, luni seară, pe Facebook, preşedintele Nicuşor Dan. Potrivit acestuia, legea permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională.
Sesizarea de neconstituţionalitate subliniază că legea: ”Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, consideră preşedintele.
Proiectul de lege care permite scoaterea din arii protejate a tuturor construcţiilor începute înainte de 2007 a fost adoptat de deputaţi, în 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă. Adoptarea legii a fost criticată și de ministra Mediului, Diana Buzoianu. „Legea votată de AUR, PSD, PNL şi UDMR stabileşte că orice arie protejată poate fi distrusă. Un proiect împins şi votat de AUR şi aliaţi apropiaţi de la alte partide care cer, pe scurt, ca limitele ariilor protejate să fie modificate în 60 de zile sau ca proiecte decise de CSAT să nu mai îndeplinească nicio condiţie de mediu. Am spus-o şi o mai spun de fiecare dată când e nevoie: legile de protecţia mediului există pentru că am decis, colectiv, că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, aerul pe care îl respirăm, să murim cu zile din cauza poluării şi să lăsăm o ţară otrăvită pentru generaţiile viitoare”, a scris Buzoianu într-o postare pe Facebook.
Potrivit acesteia, legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective. „Avem o comoară naţională: pădurile României. Nu e o noutate că politicul a distrus şi a fost părtaş la tăierile devastatoare din ultimii zeci de ani de zile a acestor păduri. Nu e o surpriză că tot o majoritate politică vine şi spune astăzi că, indiferent de impactul pe mediu, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile României. Să ne înţelegem: legile pe mediu nu blochează hidrocentralele. Legile pe mediu blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective. Dacă un proiect nu e eficient, da, el nu trebuie continuat chiar dacă nişte firme şmechere aşteaptă să iasă din insolvenţă cu zecile de milioane care ar urma să vină prin aceste proiecte (nu e un scenariu de film, e fix situaţia reală a unor firme care vor primi banii pentru aceste lucrări). Da, trebuie discutat de la caz la caz, specific, să vedem care proiecte sunt bune şi care nu. Sper că nimeni nu e naiv să creadă că toate aceste proiecte din ultimii 30 de ani au fost toate extraordinare. O analiză obiectivă nu are cum să supere pe nimeni, mai puţin pe cei care s-au urcat populist pe acest subiect”, a adăugat Diana Buzoianu.
În concluzie, contestația lui Nicușor Dan ar putea avea un impact semnificativ asupra modului de reglementare a ariilor protejate în România, mai ales în contextul în care țara are obligații internaționale de a proteja mediul. Așteptările sunt că decizia Curții Constituționale va clarifica nu doar legalitatea noilor reglementări, ci și implicațiile lor pentru viitorul mediului înconjurător și pentru proiectele de dezvoltare economică.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru stabilirea echilibrului între dezvoltarea energetică și protecția mediului în România.